Definiție și ce înseamnă sărcuire

1. [DAR] sărcui, pers. 3 sg. sărcuiește, vb. IV (reg.; despre coțofene) a scoate strigătul caracteristic speciei; a sărcăli.

2. [DRAM 2021] sărcuí, v.i. v. sărcălui.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DEX '09] SĂRMAN, -Ă, sărmani, -e, adj. 1. (Adesea substantivat) Sărac (1). 2. (Înv. […]
1. [DEX '09] SĂPĂLIGĂ, săpăligi, s. f. Sapă1 mică, cu lama îngustă, având adesea doi […]
1. [MDA2] sărăndic [At: CADE / V: ~rân~, saran~ / Pl: ~ici / E: ns […]
1. [MDA2] săpălucă sf [At: SCRIBAN, D. / Pl: ~uci / E: sapă1 + -ălucă] […]
1. [MDA2] sărăoaie sf [At: VICIU, GL. / P: ~ră-oa~ / V: ~ăboi sm, ~ănaie […]
1. [DEX '09] SĂPĂLUGĂ, săpălugi, s. f. (Rar) Săpăligă. – Sapă1 + suf. -ălugă. 2. […]
1. [MDA2] sărăpanie sf [At: PAȘCA, GL. / V: ~ane / E: ns cf sărăcan] […]
1. [MDA2] săpălău sn [At: DRLU / V: sapa~ (Pl: și sapalauă) / Pl: ~laie […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro