1. [DEX '09] SĂNIIȘ, săniișuri, s. n. (Rar) Săniuș. – Sanie + suf. -iș.
2. [MDA2] săniiș sn vz săniuș
3. [DEX '98] SĂNIIȘ s. n. Săniuș. – Sanie + suf. -iș.
4. [DLRLC] SĂNIIȘ s. n. v. săniuș.
5. [Scriban] săniíș și săniúș n., pl. urĭ (d. sanie). Drum de sanie mare saŭ loc pe unde se lasă copiiĭ la vale cu săniuțele pe zăpadă. V. derdeluș, ghețuș, huruiș.
6. [DEX '09] SĂNIUȘ, săniușuri, s. n. 1. Loc în pantă, acoperit cu zăpadă, unde se dau copiii cu săniuțele; derdeluș. 2. Faptul de a se da cu săniuța. ◊ Loc. adv. De-a săniușul = lunecând cu sania (sau ca sania). [Pr.: -ni-uș] – Sanie + suf. -uș.
7. [MDA2] săniuș sn [At: CREANGĂ, O. 244 / P: ~ni-uș / V: (înv) ~iiș / Pl: ~uri / E: sanie + -uș] 1 Loc în pantă acoperit cu zăpadă sau cu gheață, unde iarna se dau copii cu săniuțele Si: derdeluș. 2 (Trs; Mar) Ghețuș pe care se dau copii iarna. 3 Alunecare cu săniuța Si: (reg) săniat. 4 (Îlav) De-a ~ul Alunecând (pe gheață). 5 (Reg) Drum de sanie.
8. [DLRLC] SĂNIUȘ, săniușuri, s. n. 1. Loc pe coasta unui deal sau a unui dîmb pe care copiii se dau cu săniuțele; derdeluș. De pe coastele săniușurilor coboram la ghețuș. SADOVEANU, O. VIII 209. 2. Faptul de a se da cu săniuța pe zăpadă; săniat. Iarna pe gheață și la săniuș. CREANGĂ, A. 13. ◊ Loc. adv. De-a săniușul = lunecînd cu sania (sau ca sania). He, hei, domnișorule, bine-ar hi dacă s-ar învîrti [roata lumii], da vezi dumneata, că nu se învîrtește, o-mpedecat-o nu știu cine și merge de-a săniușul. HOGAȘ, M. N. 68. – Variantă: săniiș (ALECSANDRI, T. 398) s. n.
9. [Șăineanu, ed. VI] săniuș n. lunecuș pe ghiață: iarna la săniuș CR.
10. [DOOM 3] săniiș (rar) s. n., pl. săniișuri
11. [DOOM 2] săniiș (rar) s. n., pl. săniișuri
12. [DOOM 3] săniuș (desp. -ni-uș) s. n., pl. săniușuri
13. [DOOM 2] săniuș (-ni-uș) s. n., pl. săniușuri
14. [MDO] săniuș
15. [IVO-III] săniuș.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL