1. [DEX '09] SEMINCIOARĂ, semincioare, s. f. Diminutiv al lui sămânță. [Var.: sămâncioară, sămincioară s.f ] – Sămânță + suf. -ioară.
2. [MDA2] semincioară sf [At: I. GOLESCU, C. / V: (reg) săm~, sămân~ / Pl: ~re / E: sămânță + -ioară] 1-4 (Șhp) Sămânță (1-2) (mică). 5 (Bot; reg; lpl) Tremurătoare (Briza media).
3. [DEX '98] SEMINCIOARĂ, semincioare, s. f. Diminutiv al lui sămânță. [Var.: sămâncioară, sămincioară s. f.] – Sămânță + suf. -ioară.
4. [DLRLC] SEMINCIOARĂ, semincioare, s. f. Diminutiv al lui sămînță. Caraiman a prins o scînteuță într-un firișor de iască și cu acea scînteuță, mult mai mică decît semincioara de mac... a aprins focușor slăbuț din cîteva vreascuri mărunte și mușchi uscat. SADOVEANU, N. P. 25.
5. [Scriban] semincĭoáră f., pl. e. Sămînță mică.
6. [DEX '09] SĂMÂNCIOARĂ s. f. v. semincioară.
7. [DEX '09] SĂMINCIOARĂ s. f. v. semincioară.
8. [MDA2] sămâncioară sf vz semincioară
9. [MDA2] sămincioară sf vz semincioară
10. [DOOM 3] semincioară s. f., g.-d. art. semincioarei; pl. semincioare
11. [DOOM 2] semincioară s. f., g.-d. art. semincioarei; pl. semincioare
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL