Definiție și ce înseamnă sălciu

1. [DEX '09] SĂLCIU, -IE, sălcii, adj. 1. (Despre apă) Care are un gust neplăcut, puțin sărat, leșios. 2. (Despre mâncăruri, băuturi, alimente) Care nu are gust bun, care nu este gustos, nepotrivit ca gust; (despre gust) fad, leșios. – Salcie1 + suf. -iu.

2. [MDA2] sălciu2, ~ie a [At: N. TEST. (1648) 178v/5 / V: (înv) sel~, (reg) ~cin, ~ceu, ~eie, salcin / Pl: ~ii, (înv) ~ie sf / E: salcie1 + -iu] 1 Care are gust neplăcut, de obicei leșietic, amărui Si: (înv) sălcios, (reg) sărăturos (3). 2 (D. alimente, băuturi etc.) Care are un gust neplăcut (sau nepotrivit) Si: (înv) sălcos (2). 3 (D. alimente, băuturi etc.) Care nu are nici un gust sau nu este gustos Si: (înv) sălcos (3). 4-6 (D. gust) Caracteristic alimentelor, băuturilor etc. sălcii2 (1-3). 7 (Bot: îs) Măr ~ Varietate de măr de vară ale cărui fructe au gust sălciu2 (3). 8 (Prc; îas) Fructul mărului sălciu (8). 9 (D. gură) Cu gust neplăcut, asemănător aceluia al alimentelor sălcii (2). 10 (D. oameni, d. manifestările lor etc.) Care este lipsit de atracție, de interes, care nu suscită interesul Si: anost (1), plictisitor.

3. [MDA2] sălciu1 s [At: PAMFILE, CR. 62 / A: nct / Pl: ? / E: nct] (Reg; într-un colind; csnp) Tron.

4. [DLRLC] SĂLCIU, -IE, sălcii, adj. Care are un gust dulceag, puțin sărat, neplăcut, searbăd; (despre gust) fad, leșios. Frunzuliță măr sălciu, Frățiorul mijlociu... El pe loc că nu-mi ședea. TEODORESCU, P. P. 440. ◊ Fig. Rămîneai cu un gol în cap și cu un gust sălciu după fascicolele pe care le schimbai cu Bică. PAS, Z. I 182. Foaie verde de secară Bună-i gura de la vară, Nici îi dulce, nici sălcie Fără cum îmi place mie! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 401.

5. [Șăineanu, ed. VI] sălciu a. acru și amar (ca coaja salciei).

6. [Scriban] sălcíŭ, -íe adj. (d. salcie pin aluz. la gustu eĭ saŭ poate și la gustu frunzelor de salcie 1. Cp. și cu it. salcigno, care se zice și despre lemnu ațos, despre carnea ațoasă și despre pînea răŭ coaptă). De un gust alcalin și neplăcut: fîntînă cu apă sălcie. Fig. Nesărat: om. gust sălciŭ.

7. [MDA2] salcin, ~ă a vz sălciu2

8. [MDA2] sălceu, ~eie a vz sălciu2

9. [MDA2] sălcin, ~ă a vz sălciu2

10. [MDA2] selciu, ~ie a vz sălciu2

11. [DOOM 3] sălciu adj. m., f. sălcie; pl. m. și f. sălcii

12. [DOOM 2] sălciu adj. m., f. sălcie; pl. m. și f. sălcii

13. [MDO] sălciu

14. [DAR] sălciu s.n. (reg.) tron.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [MDA2] sălbătăcesc, ~ească a vz sălbăticesc 2. [DLRLC] SĂLBĂTĂCESC, -EASCĂ adj. v. sălbăticesc. 3. […]
1. [DEX '09] SĂLBĂTICI, sălbăticesc, vb. IV. 1. Refl. (Despre animale) A deveni sălbatic. 2. […]
1. [DEX '09] SĂLBĂTICIE, sălbăticii, s. f. 1. Stare în care se află animalele sălbatice; […]
1. [DEX '09] SĂLBĂTICIME, (2) sălbăticimi, s. f. 1. Mulțime de animale sălbatice, totalitatea animalelor […]
1. [MDA2] sălbătăcire sf vz sălbăticire 2. [DEX '09] SĂLBĂTĂCI vb. IV v. sălbătici. 3. […]
1. [DEX '09] SĂLBĂTĂCIT, -Ă adj. v. sălbăticit. 2. [MDA2] sălbătăcit, ~ă a vz sălbăticit […]
1. [DEX '09] SĂLBĂTICIUNE, sălbăticiuni, s. f. 1. Animal sălbatic. ♦ Epitet dat unei persoane […]
1. [DEX '09] SĂLBĂȚIE, sălbății, s. f. Plantă erbacee din familia gramineelor, cu tulpina rigidă, […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro