1. [MDA2] săbăceag sn vz săbășag
2. [MDA2] săbădșag sn vz săbășag
3. [MDA2] săbășag sn [At: CADE / V: ~ăceag, ~ădș~, ~ătș~, sloboș~ / Pl: ~uri / E: mg szabadság] (Trs; Mar) 1 Vacanță. 2 Concediu (1). 3 Permisie.
4. [MDA2] săbătșag sn vz săbășag
5. [MDA2] sloboșag sn vz săbășag
6. [DER] săbășag (-guri), s. n. – (Maram.) Libertate. Mag. szabadság (Candrea).
7. [DRAM 2021] săbăceág, săbăceaguri, (săbășag), s.n. (reg.; înv.; mil.) Concediu militar; permisie: „Căpitane, domnuț drag, / Dă-mi o lună săbăceag” (Papahagi, 1925: 182). ■ (onom.) Săbăceag, nume de familie în jud. Maram. – Din magh. szabadság „libertate; concediu” (MDA).
8. [DRAM 2015] săbăceag, săbăceaguri, (săbășag), s.n. – (reg.; înv.; mil.) Concediu militar; permisie: „Căpitane, domnuț drag, / Dă-mi o lună săbăceag” (Papahagi, 1925: 182). ♦ (onom.) Săbăceag, nume de familie (8 persoane cu acest nume, în Maramureș, în 2007). (Trans., Maram.). – Din magh. szabadság „libertate; concediu” (MDA).
9. [DRAM] săbăceag, -uri, (săbășag), s.n. – (mil.) Concediu militar; permisie: „Căpitane, domnuț drag, / Dă-mi o lună săbăceag” (Papahagi 1925: 182). – Din magh. szabadság.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL