1. [Scriban] 1) sedílă f., pl. e (bg. rus. cĭedilo, sîrb. ce-, rut. ci-, strecurătoare, filtru, d. vsl. cĭediti, a strecura). Munt. Zăgîrnă – Și sădilă, sidilă, sîdilă (VR. 1912, 1, 80).
2. [Scriban] sîdílă, V. sidilă.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL