1. [MDA2] surugiește av [At: I. GOLESCU, O. / V: (rar) ~gește / E: surugiu + -ește] 1 (Asr) Ca surugiii1 Vz birjărește (1). 2 (Fig; în legătură cu verbul „a înjura”) În mod trivial Si: birjărește (3).
2. [DLRLC] SURUGIEȘTE adv. (Rar) În felul surugiilor, ca surugiii. Vîjîind surugiește năpîrcile gîrbaciului în văzduh, Stroe Vardarul pocni botul cailor. C. PETRESCU, A. R. 64. Chiuie surugiește și pocnește din harapnic. ALECSANDRI, T. 51.
3. [DLRM] SURUGIEȘTE adv. (Rar) În felul surugiilor, ca surugii. – Din surugiu + suf. -ește.
4. [Scriban] surugiéște adv. Ca surugiiĭ: îmbrăcat surugiește. Fig. Trivial: a înjura surugiește.
5. [MDA2] surugește a vz surugiește
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL