Definiție și ce înseamnă sufocativ

1. [MDA2] sufocativ, ~ă a [At: ÎNVĂȚĂTURĂ, 63/21 / Pl: ~i, ~e / E: sufocat + -iv] (Îvr; d. respirație) Care este însoțit de senzația de sufocare (1) Si: (îvr) sugrumător (5).

2. [DAR] sufocativ, sufocativă, adj. (înv.; despre respirație) care este însoțit de senzația de sufocare; sugrumător.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DEX '09] SUFLEOR, sufleori, s. m. Persoană care suflă actorilor, în timpul repetițiilor și […]
1. [MDA2] suflos, ~oasă a [At: TDRG / Pl: ~oși, ~oase / E: sufla + […]
1. [DEX '09] SUFLECA, suflec, vb. I. Tranz. A îndoi, a răsuci în sus marginile […]
1. [MDA2] sufluș sn [At: ARH. FOLK. VII, 122 / Pl: ? / E: sufla […]
1. [MDA2] suflărisi vt(a) [At: PR. DRAM. 196 / Pzi: ~sesc / E: sufla + […]
1. [MDA2] suflărisi vt(a) [At: PR. DRAM. 196 / Pzi: ~sesc / E: sufla + […]
1. [MDA2] suflărisi vt(a) [At: PR. DRAM. 196 / Pzi: ~sesc / E: sufla + […]
1. [MDA2] suflățiv a [At: SFC IV, 92 / E: suflat2 + -iv] (Îvr; îs) […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro