1. [MDA2] sufleteriu sm [At: BARIȚIU, P. A. II, 269 / Pl: ~ii / E: suflet + -eriu (după duhovnic)] (Înv; Trs) Preot care primește spovedania unui condamnat la moarte.
2. [DAR] sufleteriu, sufleterii, s.m. (înv. și reg.) preot care primește spovedania unui condamnat la moarte.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL