1. [MDA2] sudițesc, ~ească a [At: (a. 1832) DOC. EC. 277 / Pl: ~ești / E: sudit + -esc] (Înv) 1 Care aparține sudiților (1). 2 Referitor la sudiți.
2. [DLRLC] SUDIȚESC, -EASCĂ, sudițești, adj. (Învechit) Referitor la sudiți; de sudit. [Bolintineanu] fu numit funcționar la postelnicie, la oficiul «pricinilor sudițești». La TDRG.
3. [DLRM] SUDIȚESC, -EASCĂ, sudițești, adj. (Înv.) Referitor la sudiți, sudit. – Din sudit + suf. -esc.
4. [Scriban] sudițésc, -eáscă adj. Al sudiților.
5. [DAR] sudițesc, sudițească, adj. (înv.) care aparține sudiților (supușilor străini); referitor la sudiți.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL