1. [DEX '09] SUBCLASĂ, subclase, s. f. (Biol.) Categorie sistematică intermediară între clasă și ordin. – Sub1- + clasă (după fr. sous-classe).
2. [MDA2] subclasă sf [At: ENC. AGR. II, 91 / Pl: ~se / E: sub1- + clasă cf fr sous-classe] (Blg) Categorie sistematică intermediară între clasă și ordin.
3. [DEX '98] SUBCLASĂ, subclase, s. f. (Biol.) Subîmpărțire sistematică intermediară între clasă și ordin. – Sub1- + clasă (după fr. sous-classe).
4. [DN] SUBCLASĂ s.f. (Biol.) Diviziune imediat inferioară clasei. [Cf. fr. sous-classe].
5. [MDN '00] SUBCLASĂ s. f. (biol.) categorie sistematică imediat inferioară clasei. (după fr. sous-classe)
6. [DOOM 3] subclasă s. f., g.-d. art. subclasei; pl. subclase
7. [DOOM 2] subclasă s. f., g.-d. art. subclasei; pl. subclase
8. [DTL] SUBCLASĂ s. f. (< sub-, cf. lat. subtus + clasă, cf. fr. classe, germ. Klasse, după fr. sous-classe): grupă de unități lingvistice rezultată din a doua divizare a acestora (subclasificare) pe baza unui criteriu determinat. Termen folosit în sintagmele subclasă de adjective, subclasă de atribute adjectivale etc. Astfel: adjectivele calificative și adjectivele pronominale sunt s. ale clasei de adjective variabile, rezultate dintr-o clasificare făcută pe baza unui criteriu semantic; atributele substantivale în nominativ, cele în acuzativ, cele în dativ și cele în genitiv sunt s. ale clasei atributelor substantivale, rezultate dintr-o clasificare făcută în virtutea unui criteriu morfologic etc.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL