1. [MDA2] subașă sm [At: IST. Ț. R. 125 / V: ~șa, ~băș, soboș / Pl: ~și / E: tc subasi, srb subasa] 1 (Înv; în teritoriile aflate sub administrație turcească) Primar2 (rural). 2 Agent (de poliție, de percepție). 3 (Ban) Paznic de câmp, de vie.
2. [MDA2] soboș sm vz subașă
3. [MDA2] subașa sm vz subașă
4. [Scriban] subáș m. (turc. su-bașy, șefu apeĭ, primar rural, prefect, ofițer de politie). Vechĭ. Polițaĭ turcesc: subașiĭ de Ruscĭuc și de Nicopoli (Iorga, Ist Arm. Rom. 1, 118).
5. [DER] subașă (-și), s. m. – Primar în Turcia. – Var. subaș. Tc. subași (Șeineanu, III, 111; cf. Byck-Graur 14).
6. [DLRLV] SUBAȘĂ s. m. (Mold., ȚR) Agent de poliție numit de turci în Țările Române. A: S-au aședzat în olatul Cameniții ... de-u pus subași pen sate după obiceiul lor. NECULCE. B: Pusease subași pen țoate orașăle și pen toate satele. R. POPESCU. Deci Meemet-beiu au cuprins toată tara, si au pus din oamenii lui subași pre la toate orașăle. LET. ȚR, 25r; cf. IST. ȚR. Etimologie: tc. subașı.
7. [DAR] subașă, subași, s.m. (înv.) 1. (în teritoriile aflate sub administrație turcească) primar rural. 2. (idem) agent (de poliție, de percepție) 3. (reg.) paznic (de câmp, de vie).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL