1. [MDA2] stăuină sf [At: DR. II, 624 / V: stau~, stoai~ (A: nct), stoi~ / Pl: ~ni / E: ml *stabulina] 1 (Mun; Trs) Loc cu iarbă grasă (unde a fost o stână sau unde au stat oile sterpe). 2 (Reg) Saivan (2). 3 (Reg; îf stoină) Loc unde dorm noaptea vitele în timpul verii. 4 Sălaș (7). 5 (Reg) Vizuină. 6 (Reg; îf stoaină) Loc plan pe vârful unui munte.
2. [MDA2] stauină sf vz stăuină
3. [MDA2] stoaină[1] sf vz stăuină
4. [MDA2] stoină sf vz stăuină
5. [DAR] stăuină, stăuini, s.f. (reg.) 1. loc cu iarbă grasă. 2. saivan pentru oi; adăpost. 3. (în forma: stoină) loc unde dorm noaptea vitele în timpul verii. 4. sălaș.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL