1. [DEX '09] STÂRPITURĂ, stârpituri, s. f. 1. Ființă nedezvoltată, pipernicită, pocită; pocitură, stârpiciune; avorton. 2. (Pop.) Femeie stearpă; animal sterp. – Stârpi + suf. -tură.
2. [MDA2] stârpitură sf [At: BUDAI-DELEANU, LEX. / V: (îrg) stăr~, (înv) ster~, stir~ / Pl: ~ri / E: stârpi + -tură] 1 (Pop; adesea prt) Femeie stearpă (19) Si: sterpătură (2), sterpăciune (5) Vz: sterpălău (3). 2 (Reg) Femeie care a născut și nu are lapte. 3 (Pop) Femelă (de obicei oaie, vacă etc.) stearpă (17) Si: (pop) sterpătură (1), (reg) sterpăciune (6) Vz: sterpălău (1). 4 Făt născut prematur Si: lepădătură, (liv) avorton (1), (reg) sterpăciune (8). 5 (Pex; adesea prt) Ființă (mai ales persoană) insuficient dezvoltată Si: lepădătură, (liv) avorton (2), (reg) sterpăciune (9). 6 (Pgn) Pocitanie. 7 (Îvr; îf stărpitură) Avort (1).
3. [Șăineanu, ed. VI] stârpitură f. 1. copil lepădat; 2. pocitură: stârpitură de om.
4. [MDA2] stărpitură sf vz stârpitură
5. [MDA2] sterpitură sf vz stârpitură
6. [MDA2] stirpitură sf vz stârpitură
7. [DLRLC] STÎRPITURĂ, stîrpituri, s. f. Ființă degenerată, nedezvoltată la trup, pipernicită și pocită; pocitanie, pocitură. [Țapul] întăi era o stîrpitură, mic și prizărit de-l da vîntul jos. SADOVEANU, O. VI 103. Și de-ar fi macar ceva mai chipeș, dar e o stîrpitură de om, bre, numai de-o șchioapă. HOGAȘ, DR. II 131. Nu putură face și ei măcar o stîrpitură de copil. ISPIRESCU, L. 133.
8. [Scriban] stîrpitúră f. (d. stîrpit, part. d. stîrpesc 1). Ființă degenerată (prea mică, nedezvoltată), pitic: cine-ĭ stîrpitura așta? Pele de mel avortat (V. bașcaliŭ). Oŭ mic nedezvoltat pe care-l fac unele găinĭ cînd pestesc (părăsitură).
9. [DOOM 3] stârpitură s. f., g.-d. art. stârpiturii; pl. stârpituri
10. [DOOM 2] stârpitură s. f., g.-d. art. stârpiturii; pl. stârpituri
11. [IVO-III] stârpitură, -ri.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL