1. [DEX '09] STUDENIȚĂ, studenițe, s. f. (Pop.) 1. Plantă erbacee cu tulpina ramificată, cu frunze păroase, cu flori albe, cu fructul o capsulă (Arenaria serpylligfolia). 2. Plantă erbacee cu tulpina întinsă pe pământ, cu frunze liniare și flori verzui (Scleranthus uncinatus). – Din bg., sb. studenica.
2. [MDA2] studeniță sf [At: AR (1831), 642/14 / V: (reg) stod~, stodin~, stru~, ~eliță, ~elniță, ~ită, ~din~, ștudeli~, tudeli~ / Pl: ~țe / E: bg студеница ] 1 (Pop) Nume generic pentru mai multe boli ale gingiilor sau ale dinților. 2 (Spc) Stomatită. 3 (Pex) Scorbut (1). 4 (Reg; spc; îf studiniță) Carie (dentară). 5 (Reg; spc) Mișină. 6 Mică plantă erbacee cu tulpina ramificată, cu frunze sesile, puțin păroase, cu flori albe dezvoltate la subsuoara frunzelor superioare, cu fructul o capsulă, care crește prin locuri sterpe, nisipoase și pietroase Si: (reg) buruiana-herniei, nisipariță (Arenaria serpyllifolia). 7 Plantă erbacee cu tulpina întinsă pe pământ, cu frunze liniare, cu flori verzui, fără petale, reunite la vârful tulpinii, care crește prin locuri pietroase, pe lângă pâraie și în pășunile stâncoase din regiunea munților (Scleranthus uncinatus). 8 (Reg) Fumăriță (Fumaria schleicheri). 9 (Mol; mpl; îf studelițe) Albumeală (1) (Leontopodium alpinum). 10 (Reg; îf studelniță) Silur (Euphrasia stricta). 11 (Reg) Tămâiță (Chenopodium botrys).
3. [DEX '98] STUDENIȚĂ, studenițe, s. f. 1. Plantă erbacee cu tulpina ramificată, cu frunze păroase, cu flori albe, cu fructul o capsulă (Arenaria serpylligfolia). 2. Plantă erbacee cu tulpina întinsă pe pământ, cu frunze liniare și flori verzui (Scleranthus uncinatus). – Din bg., scr. studenica.
4. [DLRLC] STUDENIȚĂ, studenițe, s. f. 1. Numele popular al gingivitei. Frunză de mure și cu floare să fiarbă... și să ție în gură de acea apă fiartă... pînă se va izbăvi de studeniță. ȘEZ. X 64. 2. Nume dat mai multor plante erbacee: a) plantă cu tulpina ramificată, cu flori albe, cu fructul o capsulă (Arenaria serpyllifolia); b) tămîiță; c) plantă cu tulpina întinsă pe pămînt, cu flori verzui (Scleranthus uncinatus ). – Variantă: (regional) studiniță (ȘEZ. XV 129) s. f.
5. [Șăineanu, ed. VI] studeniță f. Mold. 1. boală de gingii; 2. mică plantă cu florile albe (Arenaria serpyllifoia). [Tras din slav. STUDENĬ, frig].
6. [Scriban] stúdeniță f., pl. e (sîrb. bg. studenica, frig și nume de plante, d. vsl. studenŭ, rece. student, frig). Gingivită. O buruiană înrudită cu cariofileele (grenaria serpyltifotia). Altă buruĭană înrudită cu precedenta (scleranthus uncinatus). O buruĭană chenopodĭacee (chenopodium) numită și tămîiță.
7. [MDA2] studeliță sf vz studeniță
8. [MDA2] studelniță sf vz studeniță
9. [MDA2] studenită sf vz studeniță
10. [MDA2] studiniță sf vz studeniță
11. [MDA2] ștrudeniță sf vz studeniță
12. [MDA2] ștudeliță sf vz studeniță
13. [CADE] ARINARIȚĂ (pl. -ițe) Trans. 🌿 = STUDENIȚĂ [arină].
14. [DLRLC] STUDINIȚĂ s. f. v. studeniță.
15. [Scriban] tămîíță f., pl. e (d. tămîĭe). Lavrentină vinerița, o plantă erbacee labiată (ajúga réptans). O plantă chenopodiacee (chenopódium) numită și studeniță.
16. [DOOM 3] studeniță (pop.) s. f., g.-d. art. studeniței; pl. studenițe
17. [DOOM 2] studeniță (pop.) s. f., g.-d. art. studeniței; pl. studenițe
18. [DER] studeniță (-țe), s. f. – 1. Scorbut. – 2. Plante (Arenaria serpyllifolia, Scleranthus uncinatus, Chenopodium botrys). Sb. studenica „frig”, cf. bg. studenio „sopîrlă alpină”, din sl. studenĭ „frig” (Cihac, II, 378). Tudeliță, s. f. (floarea-reginei, Gnaphalium leontopodium) trebuie să fie același cuvînt.
19. [DFL] ARECASTRUM Becc., STUDENIȚĂ, fam. Palmae. Gen cu o singură specie originară din Brazilia, Uruguai, Paraguai și Argentina, palmieri înrudiți cu cocosul: Arecastrum romanzoffianum Bece. (syn. Cocos romanzoffiana Cam.; Cocos plumosa Hook.), foarte ornamental, cu o coroană bogată, înaltă de cca 12 m. La baza pețiolilor frunzelor cresc filamente brune. Frunze, cca 3 m lungime, în verticil de cîte 5, cu numeroase segmente lungi de 1 m și late de 3 cm.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL