1. [MDA2] strățese vt [At: EMINESCU, P. L. 98 / Pzi: strățes / E: stră- + țese] (Rar) A întrețese.
2. [DLRLC] STRĂȚESE, strățes, vb. III. Tranz. (Rar) A întrețese. Mă voi așeza sub cascada unui pîrău; liane și flori de apă să încunjure cu vegetația lor corpul meu și să-mi strățese părul și barba cu firele lor. EMINESCU, N. 128.
3. [DLRM] STRĂȚESE, strățes, vb. III. Tranz. (Rar) A întrețese. – Din stră- + țese.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL