1. [DEX '09] STRĂPUNGĂTOR, -OARE, străpungători, -oare, adj. Care străpunge sau dă impresia că străpunge, sfredelește; sfredelitor. – Străpunge + suf. -ător.
2. [MDA2] străpungător, ~oare a [At: BUDAI-DELEANU, LEX. / V: (reg) ~nză~ / Pl: ~i, ~oare / E: străpunge + -ător] 1 Care străpunge Si: pătrunzător, răzbătător, sfredelitor, străbătător (1), (liv) penetrant, (reg) străpungoi, (îvr) pătrunzăcios, (nob) străpungent. 2 (Fam; d. ochi, privire) Care caută să pătrundă, să surprindă, să înțeleagă Si: cercetător (2), iscoditor, pătrunzător, scormonitor, scotocitor, scrutător, sfredelitor. 3 (Fig; d. senzații, sentimente) Care se manifestă cu intensitate Si: ascuțit2 (13), intens, pătrunzător, puternic, sfredelitor, violent, viu. 4 Care emoționează Si: mișcător, pătrunzător.
3. [DLRLC] STRĂPUNGĂTOR, -OARE, străpungători, -oare, adj. Care străpunge sau dă impresia că străpunge, sfredelește. Privirea le țîșnea în afară, străpungătoare ca un spin de oțel. DUMITRIU, B. F. 5. Cînd... am ridicat ochii, am întîlnit în față-mi ochii severi, străpungători ca niște spini de diamant, ai judecătorului meu. GALACTION, O. I 104. Voi să întindă mîna ca să le dea la o parte. O durere străpungătoare îi țintui brațul în loc. D. ZAMFIRESCU, R. 266.
4. [MDA2] străpunzător, ~oare a vz străpungător
5. [DOOM 3] străpungător adj. m., pl. străpungători; f. sg. și pl. străpungătoare
6. [DOOM 2] străpungător adj. m., pl. străpungători; f. sg. și pl. străpungătoare
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL