1. [MDA2] strămoină sf [At: ALR SN h 7/362 / Pl: ~ne / E: stră- + moină1] (Reg) Pârloagă.
2. [DAR] strămoină, strămoine, s.f. (reg.) pârloagă.
3. [DRAM 2021] strămóină, strămoine, s.f. (reg.) Pământ arabil, lăsat nearat ca să se odihnească; moină. ■ Exclusiv în Maram. Istoric (ALR, s.n.; h. 6). – Din stră- „care indică vechimea” + moină (MDA).
4. [DRAM 2015] strămoină, strămoine, s.f. – (reg.) Pământ arabil, lăsat nearat ca să se odihnească (Budești, Rozavlea, Săcel, Borșa). Moină (ALRRM, 1973: 787). – Din stră- „care indică vechimea” (< lat. extra) + moină (< moale) (MDA).
5. [DRAM] strămoină, -e, s.f. – Pământ arabil, lăsat nearat ca să se odihnească (Budești, Rozavlea, Săcel, Borșa). Moină (ALR 1973: 787). – Din stră- „care indică vechimea” (< lat. extra) + moină (din moale).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL