Definiție și ce înseamnă strălucoare

1. [MDA2] strălucoare sf [At: DOSOFTEI, ,V. S. octombrie 51v/33 / Pl: ~ori / E: stră- + lucoare] (Îrg) Strălucire (2).

2. [Scriban] strălucoáre f., pl. orĭ. L. V. Strălucire.

3. [DLRLV] STRĂLUCOARE s. f. (Mold.) Strălucire. Au făcut zugrăvite de dau strălucoare, Să-i trăiască pomana-n bun nume supt soare. DM, IIIr. Strălucorile pietrilor celor scumpe. DOSOFTEI, VS. Etimologie: pref. stră- + lucoare. Vezi și lucoare. Cf. l u c o a r e.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DEX '09] STRĂJERIE s. f. (Înv.) Organizație pentru tineret creată de regele Carol al […]
1. [MDA2] străji vt [At: LB / Pzi: ~jesc / E: strajă] (Înv) A păzi. […]
1. [MDA2] străjnicie sf [At: DIONISIE, C. 167 / Pl: ~ii / E: strajnic + […]
1. [DEX '09] STRĂJUI, străjuiesc, vb. IV. (Pop.) 1. Tranz. A păzi, a apăra. 2. […]
1. [MDA2] străjniac[1], ~ă sm vz strâjnic[2] 2. [DRAM 2021] străjuiác, străjuiaci, (străjiac, străjâiac, strejiac), […]
1. [DEX '09] STRĂJUIRE, străjuiri, s. f. (Înv. și pop.) Faptul de a străjui; păzire, […]
1. [MDA2] străjuit, ~ă a [At: LB / V: ~rej~ / Pl: ~iți, ~e / […]
1. [DEX '09] STRĂJUITOR, -OARE, străjuitori, -oare, adj. (Rar) Care străjuiește, păzește, veghează. ♦ (Substantivat) […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro