1. [DEX '09] STRĂFUND, străfunduri, s. n. Loc, punct situat la mare adâncime, în interior; adânc. – Pref. stră- + fund.
2. [MDA2] străfund sn [At: BARONZI, L. 120 / V: (înv) ~ref~ / Pl: ~uri / E: stră- + fund] 1 Distanță, punct, loc etc. considerate de la suprafața unui lucru, de la un reper dat etc. până la o distanță (mare) spre interior. 2 Locul, partea (cea mai) din fund, din interior a unui spațiu, a unui obiect etc. Si: adânc (3), adâncime (2), afund (2), fund (18), profunzime.
3. [DEX '98] STRĂFUND, străfunduri, s. n. Loc, punct situat la mare adâncime, în interior; adânc. – Stră- + fund.
4. [DLRLC] STRĂFUND, străfunduri, s. n. (Adesea fig.) Adînc, adîncime. Cîteodată, Cimpoieșu intra în vorbă. Răspundea cu grijă și ochii lui aveau în străfund lumini mari de mirare. CAMILAR, N. I 35. Fu în ochii lui în clipa asta o oboseală care venea din străfundul timpurilor, căci e în el istovirea tuturor strămoșilor. CAMIL PETRESCU, O. II 282. Moș Petrache s-a mulțumit să caște vîrtos, să se uite în străfundul cerului, la stele, la lună. POPA, V. 181. Simțea cum i se ridică din străfundul sufletului... un dor de răzbunare. BART, E. 218.
5. [MDA2] strefund sn vz străfund
6. [DOOM 3] străfund s. n., pl. străfunduri
7. [DOOM 2] străfund s. n., pl. străfunduri
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL