1. [DEX '09] STRUNGĂRIȚĂ1, strungărițe, s. f. Ciobăniță care mână oile la strungă pentru a fi mulse. – Strungar2 + suf. -iță.
2. [DEX '09] STRUNGĂRIȚĂ2, strungărițe, s. f. Muncitoare calificată în prelucrarea pieselor la strung. – Strungar1 + suf. -iță.
3. [MDA2] strungăriță2 sf [At: GOGA, POEZII, 65 / Pl: ~țe / E: strungar2 + -iță] Ciobăniță care mână oile la strungă1 pentru a fi mulse.
4. [MDA2] strungăriță3 sf [At: ALR SN II h 401/27 / Pl: ~țe / E: strungă1 + -ăriță] (Reg) Strungă1 (1).
5. [MDA2] strungăriță1 sf [At: DLR / Pl: ~țe / E: strungar + -iță] Muncitoare calificată în prelucrarea pieselor la strung1.
6. [DLRLC] STRUNGĂRIȚĂ, strungărițe, s. f. Ciobăniță care mînă oile la strungă pentru a fi mulse. Vin ciobanii de la stînă, Strungărițele de mînă. GOGA, P. 101.
7. [DCR2] strungăriță s. f. Muncitoare care a îmbrățișat meseria de strungar ◊ „Trimestrial conducerea întreprinderii se întâlnește cu aceste fete, care formează prima promoție de strungărițe a uzinei.” R.l. 14 XI 75 p. 2; v. și sudoriță (din strungar + -iță; Ec. Goga Lex. 54; DEX – alt sens, DEX-S)
8. [DOOM 3] +strungăriță (femeie strungar) (fam.) s. f., g.-d. art. strungăriței; pl. strungărițe
9. [DOOM 2] strungăriță s. f., g.-d. art. strungăriței; pl. strungărițe
10. [DAR] strungăriță2, strungărițe, s.f. (reg.) strungă, strungăreață.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL