1. [MDA2] struneală sf [At: RESMERIȚĂ, D. / Pl: ~eli / E: struni + -eală] 1 (Rar) Strunire (8). 2 (Reg; ccr) Pană. 3 (Rar) Strunire (7). 4 (Mol; ccr) Frânghie care leagă partea de dinainte cu cea de dinapoi a carului, atunci când aceasta nu are cruci Si: (reg) strună1 (20). 5 (Pex) Parte a carului nedefinită mai îndeaproape. 6 (Fig; c. i. oameni) Control exercitat îndeaproape sau cu severitate în comportarea cuiva. 7 (Fig; c. i. oameni) Supunere la o disciplină severă. 8 (Fig; c. i. oameni) Tratare cu severitate. 9 (Rar; pex) Disciplinare.
2. [Șăineanu, ed. VI] struneală Mold. lemnul cu care se strunează carul.
3. [Scriban] struneálă f., pl. elĭ. Acțiunea de a struni. Bățu cu care învîrtești struna la ferăstrăŭ ș. a.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL