1. [DEX '09] STIVUIRE, stivuiri, s. f. Acțiunea de a stivui; stivare. – V. stivui.
2. [MDA2] stivuire sf [At: PREV. ACCID. 38 / Pl: ~ri / E: stivui] (Cu privire la materiale, obiecte etc. de același fel) Așezare în mod ordonat în stive (1).
3. [DLRLC] STIVUIRE, stivuiri, s. f. Acțiunea de a stivui. Stivuirea lemnelor.
4. [DEX '09] STIVUI, stivuiesc, vb. IV. Tranz. A aranja în stive obiecte de același fel, a face stive; a stiva. – Stivă + suf. -ui.
5. [MDA2] stivui vt [At: TDRG / Pzi: ~esc / E: stivă + -ui] 1 (C. i. materiale, obiecte etc. de același fel) A așeza în mod ordonat în stive (1) Si: a stiva (1). 2 (C. i. materiale, obiecte etc. de același fel) A face stivă (2) Si: a stiva (2).
6. [DLRLC] STIVUI, stivuiesc, vb. IV. Tranz. A aranja în stive lemne, cărămizi etc.; a face stive.
7. [Scriban] stivéz orĭ stivuĭésc v. tr. Așez în stivă.
8. [DOOM 3] stivuire s. f., g.-d. art. stivuirii; pl. stivuiri
9. [DOOM 2] stivuire s. f., g.-d. art. stivuirii; pl. stivuiri
10. [DOOM 3] stivui (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. stivuiesc, 3 sg. stivuiește, imperf. 1 stivuiam; conj. prez. 1 sg. să stivuiesc, 3 să stivuiască
11. [DOOM 2] stivui (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. stivuiesc, imperf. 3 sg. stivuia; conj. prez. 3 să stivuiască
12. [MDO] stivui (ind. prez. 1 sg. și 3 pl. stivuiesc, conj. stivuiască)
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL