1. [DEX '09] STIPENDIU, stipendii, s. n. (Înv.) Ajutor în bani acordat unui elev sau unui student sărac, bursă; p. gener. subvenție. – Din germ. Stipendium, lat. stipendium.
2. [MDA2] stipendiu sn [At: ASACHI, L. 451/44 / V: ~ie sf, (îvr) stup~[1] / Pl: ~ii / E: lat stipendium, ger Stipendium] 1 (Înv) Subvenție. 2 Bursă1 (1).
3. [DLRLC] STIPENDIU, stipendii, s. n. (Transilv.; învechit) Ajutor în bani acordat de către stat sau de către o instituție unui elev sau unui student lipsit de mijloace; bursă. Huțu plecase la universitate cu un mic stipendiu. SLAVICI, O. I 102. Asociațiunea... distribuia în stipendii, la studenți de tot felul, peste 1400 florini. ODOBESCU, S. I 500.
4. [DN] STIPENDIU s.n. Soldă, leafă; ajutor bănesc acordat cuiva; subvenție. [Pron. -diu. / cf. germ. Stipendium, lat. stipendium].
5. [MDN '00] STIPENDIU s. n. leafă; ajutor bănesc acordat cuiva; subvenție. (< germ. Stipendium, lat. stipendium)
6. [Șăineanu, ed. VI] stipendiu n. bursă, ajutor bănesc.
7. [Scriban] *stipéndiŭ n. (lat. stipendium, leafă, din *stipi-pendium, d. stips, ban, și pendere, a plăti). Bursă, banĭ acordațĭ p. învățătură.
8. [MDA2] stipendie sf vz stipendiu
9. [MDA2] stupendius[1] sn vz stipendiu
10. [MDA2] știpendiu sn vz stipendiu
11. [DOOM 3] stipendiu (înv.) [diu pron. dĭu] s. n., art. stipendiul; pl. stipendii, art. stipendiile (desp. -di-i-)
12. [DOOM 2] stipendiu (înv.) [diu pron. dĭu] s. n., art. stipendiul; pl. stipendii, art. stipendiile (-di-i-)
13. [MDO] stipendiu
14. [IVO-III] stipendiu, -ii.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL