1. [DEX '09] STINGHERIRE, stingheriri, s. f. Acțiunea de a stingheri și rezultatul ei. – V. stingheri.
2. [MDA2] stingherire sf [At: I. IONESCU, D. 311 / Pl: ~ri / E: stingheri] Stinghereală (1).
3. [DEX '98] STINGHERIRE, stingheriri, s. f. (Rar) Acțiunea de a stingheri și rezultatul ei. – V. stingheri.
4. [DLRLC] STINGHERIRE, stingheriri, s. f. Acțiunea de a stingheri; stînjenire, deranjare. Locuitorii au fost siliți să reclame, și cu aceste nemulțămiri să se aducă stingheriri nu numai în lucrările lor, dar chiar și în acele ale proprietarilor. I. IONESCU, D. 191. Auzind aceasta, netrebnica de maică s-au bucurat foarte, socotind că în chipul acesta se va putea curăți mai lesne de ficior și va trăi apoi fără stingherire în dezmierdare cu zmăul. SBIERA, P. 24.
5. [DEX '09] STINGHERI, stingheresc, vb. IV. Tranz. A împiedica pe cineva să lucreze, să acționeze, să se manifeste sau să se odihnească în bune condiții; a stânjeni, încurca, a incomoda, a deranja. – Din stingher.
6. [MDA2] stengheri v vz stingheri
7. [MDA2] stingeri v vz stingheri
8. [MDA2] stingheri [At: IST. AM. 26v/13 / V: (îvr) sten~, ~geri, (reg) stân~, ~ghiri / Pzi: ~resc / E: stingher] 1-2 vtr (Subiectul sau complementul indică oameni sau manifestări ale lor) A nu lăsa să acționeze, să se desfășoare în voie, în mod firesc etc. Si: a deranja (4), a incomoda, a împiedica, a încurca, a jena, a stânjeni1 (1), a supăra, a tulbura, (liv) a conturba (1-2), a inoportuna, (rar) a sinchisi, (îvp) a sminti, (pop) a zăticni, (îvr) a strâmtora (2), (reg) a zăhăi. 3 vt (Pop) A despărți (4).
9. [MDA2] stinghiri v vz stingheri
10. [DLRLC] STINGHERI, stingheresc, vb. IV. Tranz. A împiedica pe cineva să facă ceva, a nu lăsa pe cineva să lucreze, să se odihnească în liniște, a nu-i da cuiva pace; a stînjeni, a deranja. Să mă ierți, prietene, că te-am stingherit de la îndeletnicirile tale. GANE, N. III 142. Toate acestea n-au îngrozit pe voinic, nici nu l-au stingherit din citire. SBIERA, P. 153. A! tîlharule, vii sus de stingherești fata de la gherghef? ALECSANDRI, T. I. 338. ◊ Refl. Fiecare-și urmă, fără să se stingherească, treaba începută. HOGAȘ, M. N. 190. – Variantă: stinghiri (ISPIRESCU, L. 368, ALECSANDRI, T. I 252) vb. IV.
11. [DLRLC] STINGHIRI vb. IV v. stingheri.
12. [Șăineanu, ed. VI] stingherì v. a deranja, a opri de a face: de ce vă stingheriți din lucru? ISP. [stingherì e o disimilațiune din stângânì].
13. [Scriban] stingherésc V. stînjinesc.
14. [Scriban] stînjinésc și (rar) stîngănésc v. tr. (vsl. sŭ-tengnonti, a întinde, a strînge, a comprima, și sŭtenžiti, a contrage. V. tînjală). Deranjez, încurc, turbur: a stînjini pe cineva din lucru. – Și stingheresc (vest) și stinghiresc (est). La Bârb. Ind. 251 înstîngănesc (vsl. vùstengnonti).
15. [DOOM 3] stingherire s. f., g.-d. art. stingheririi; pl. stingheriri
16. [DOOM 2] stingherire s. f., g.-d. art. stingheririi; pl. stingheriri
17. [DOOM 3] stingheri (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. stingheresc, 3 sg. stingherește, imperf. 1 stingheream; conj. prez. 1 sg. să stingheresc, 3 să stingherească
18. [DOOM 2] stingheri (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. stingheresc, imperf. 3 sg. stingherea; conj. prez. 3 să stingherească
19. [IVO-III] stingheresc, -ream 1 imp.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL