1. [DEX '09] STEREOACUSTICĂ s. f. Metodă de determinare a direcțiilor din care vin sunetele. [Pr.: -re-o-a-] – Din fr. stéréo-acoustique.
2. [MDA2] stereoacustică sf [At: LTR2 / P: ~re-o / Pl: ? / E: fr stéréoacustique] Ramură a acusticii care se ocupă cu determinarea direcțiilor din care vin sunetele.
3. [DEX '98] STEREOACUSTICĂ s. f. Ramură a acusticii care se cupă cu determinarea direcțiilor din care vin sunetele. [Pr.: -re-o-a-] – Din fr. stéréo-acoustique.
4. [DN] STEREOACUSTICĂ s.f. Ramură a acusticii care se ocupă cu determinarea direcțiilor din care vin sunetele. [Pron. -re-o-a-, gen. -cii. / cf. fr. stéréoacoustique].
5. [MDN '00] STEREOACUSTICĂ s. f. ramură a acusticii care se ocupă cu determinarea direcțiilor din care vin sunetele. (< fr. stéréoacustique)
6. [DOOM 3] stereoacustică (desp. -re-o-a-) s. f., g.-d. art. stereoacusticii
7. [DOOM 2] stereoacustică (-re-o-a-) s. f., g.-d. art. stereoacusticii
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL