Definiție și ce înseamnă stamboală

1. [DEX '09] STAMBOALĂ, stamboale, s. f. (Reg.) Baniță; conținutul unei banițe. ◊ Loc. adv. Cu stamboala = din belșug, foarte mult. – Din tc. istambol[kileri].

2. [MDA2] stamboală1 sf [At: (a. 1812) URICARIUL, IV, 346/7 / V: ~bol sn, stăm~, (reg) ~bul sn / Pl: ~le / E: tc Stambol (kilesi)] 1 (Mol) Vas de lemn, făcut din doage sau din coajă de copac, care servea ca unitate de măsură mai ales pentru cereale, a cărei mărime varia, după regiuni, fiind echivalentă în greutate de la 12 kg la 25 kg. 2 (Mol) Conținutul unei stamboale (1). 3 (Mol) Conținutul împreună cu vasul respectiv V baniță, dimirlie, dublă, ferdelă, măsură, mierță, obroc, șinic. 4 (Îlav) Cu ~la Din belșug. 5 (Înv; îc) ~ol-chilă Chilă constantinopolitană.

3. [DLRLC] STAMBOALĂ, stamboale, s. f. (Mold.) Baniță. Poate găsim, bădie Zaharie, și comoara ceea, în luncă... Atuncea venim să luăm o stamboală, ca să cărăm galbenii. C. PETRESCU, R. DR. 16. Un cap cît o stamboală de mare. HOGAȘ, M. N. 82. La Brăila-n vale... Încarc la stamboale, Descarc băcălii Și-ncarc dimerlii Tot de grîu mărunt Și de arnăut. ALECSANDRI, P. P. 116. ◊ Loc. adv. Cu stamboala = fără măsură, din belșug; cu carul, cu ghiotura. O cărat aurul cu stamboala de peste nouă mări și nouă țări. C. PETRESCU, O. P. II 110. ♦ Conținutul unei banițe. O frigare lungă și plină de pui... se rumenea sfîrîind, în preajma unei stamboale de jaratec. HOGAȘ, H. 36. – Variantă: (Mold.) stambol (ȘEZ. I 121) s. n.

4. [Șăineanu, ed. VI] stamboală f. baniță sau chilă de Stambul: descarc la zamboale și ’ncarc la stamboale POP.

5. [Scriban] stamboálă f., pl. e (turc. istambol-kilé, chilă de Stambul; bg. stamboliĭa, sac de ovăs). Est. Baniță. – Și stambol, n., pl. oale = 12 ocale.

6. [MDA2] stambol2 sn vz stamboală

7. [MDA2] stambul1 sn vz stamboală

8. [MDA2] stămboală sf vz stamboală1

9. [MDA2] stodală[1] sf vz stamboală1

10. [MDA2] stodolă[1] sf vz stamboală1

11. [MDA2] stodolnă[1] sf vz stamboală1

12. [DLRLC] STAMBOL s. n. v. stamboală.

13. [DOOM 3] stamboală (reg.) s. f., g.-d. art. stamboalei; pl. stamboale

14. [DOOM 2] stamboală (reg.) s. f., g.-d. art. stamboalei; pl. stamboale

15. [IVO-III] stamboală, -boale.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DEX '98] MEIȘOR, meișori, s. m. Numele a trei plante erbacee din familia gramineelor: […]
1. [MDA2] sanguinarie sf [At: DN4 / Pl: ~ii / E: lat sanguinaria, fr sanguinaire] […]
1. [DFL] Broughtonia sanguinea R. Br. Specie care înflorește primăvara-vara. Flori roșii-purpur, labei în interior […]
1. [DFL] Calothamnus sanguineus R. Br. Specie care înflorește vara. Flori roșii-închis, 4 sepale, 4 […]
1. [DEX '09] SANGVINIC, -Ă, sangvinici, -ce, adj. Sangvin (2). [Var.: sanguinic, -ă adj.] – […]
1. [MDA2] sorbestrea sf [At: GRECESCU, FL. 197 / V: (reg) soarbestre (A: nct) / […]
1. [DEX '09] SANGULIE, sangulii, s. f. (Înv. și pop.) Țesătură foarte fină (de mătase); […]
1. [DEX '09] SANGVINIC, -Ă, sangvinici, -ce, adj. Sangvin (2). [Var.: sanguinic, -ă adj.] – […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro