1. [MDA2] stagnație sf [At: CODRU-DRĂGUȘANU, C. 12 / V: ~iune / Pl: ~ii / E: lat stagnatio, ~onis, fr stagnation] (Înv) 1-4 Stagnare (1-4).
2. [DLRLC] STAGNAȚIE s. f. (Neobișnuit) Stagnare, lipsă de activitate. Alții, mai pricepuți și cu mai multă dreptate, găsesc cauza acestei stagnații [a producției literare] în indiferența publicului. GHEREA, ST. CR. III 14. – Variantă:(învechit) stagnațiune (MACEDONSKI, O. IV 27) s. f.
3. [DLRM] STAGNAȚIE s. f. (Neobișnuit) Stagnare. – Fr. stagnation.
4. [MDA2] stagnațiune sf vz stagnație
5. [DLRLC] STAGNAȚIUNE s. f. v. stagnație.
6. [Scriban] *stagnațiúne f. (lat. stagnátio, -ónis). Starea lucrurilor stagnante: stagnațiunea apelor, a lucrărilor. – Și -áție și -áre.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL