1. [MDA2] spătel sn [At: VUIA, PĂST. 56 / Pl: ? / E: spătar3] (Trs) 1-2 Spătar3 (6-7).
2. [DAR] spătel s.n. (reg.) perete de bârne sau bârnă care servește ca rezemătoare (cu spatele) pentru ciobanii care mulg oile; spătar.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL