Definiție și ce înseamnă spoliere

1. [DEX '09] SPOLIERE, spolieri, s. f. (Livr.) Acțiunea de a spolia și rezultatul ei; jefuire, prădare; înșelare; spoliație. [Pr.: -li-e-] – V. spolia.

2. [MDA2] spoliere sf [At: MAIORESCU, CR: III, 133 / P: ~li-e~ / Pl: ~ri / E: spolia] (Liv) Spoliație.

3. [DLRLC] SPOLIERE, spolieri, s. f. Acțiunea de a spolia; prădare, jefuire, jaf. În loc deci ca moneta să servească la spolierea muncitorimii, ca în capitalism, [în socialism] ea servește la justa retribuire în raport cu munca prestată. CONTEMPORANUL, S. II, 1949, nr. 159, 6/5. – Pronunțat: -li-e-.

4. [DN] SPOLIERE s.f. Acțiunea de a spolia și rezultatul ei; jefuire, prădare; înșelare; spoliație. [Pron. -li-e-. / < spolia].

5. [DEX '09] SPOLIA, spoliez, vb. I. Tranz. (Livr.) A lua cuiva (în mod abuziv sau prin înșelăciune) averea sau, p. ext., a lipsi pe cineva de drepturi, de libertăți etc.; a prăda, a jefui. [Pr.: -li-a] – Din fr. spolier.

6. [MDA2] spolia vt [At: NEGULICI / P: ~li-a / Pzi: ~iez / E: lat spoliare, fr spolier] (Liv; c. i. oameni) A lipsi prin forță sau înșelăciune de anumite bunuri sau de anumite drepturi Vz deposeda, jefui, prăda.

7. [MDA2] spoliare sf vz spoliere

8. [DLRLC] SPOLIA, spoliez, vb. I. Tranz. A despuia pe cineva (prin înșelăciune ori prin forță) de avere, fig. de drepturi, de libertăți; a prăda, a jefui. Regimul burghezo-moșieresc îndepărta masele populare de la exercitarea puterii, spolia poporul de drepturi și libertăți și înlesnea jefuirea lui de către moșieri și capitaliști. LUPTA DE CLASĂ, 1951, nr. 11-12, 5. – Pronunțat: -li-a.

9. [DN] SPOLIA vb. I. tr. A despuia pe cineva de bunurile pe care le posedă (prin înșelăciune sau cu sila); a jefui, a prăda. [Pron. -li-a, p. i. 3,6 -iază, ger. -iind. / < fr. spolier, cf. lat. spoliare – a jefui].

10. [MDN '00] SPOLIA vb. tr. a lipsi pe cineva de avere ori de drepturi; a jefui, a prăda. (< fr. spolier, lat. spoliare)

11. [Șăineanu, ed. VI] spolià v. a despoia [= fr. spolier].

12. [Scriban] spoliéz v. tr. (lat. spoliare. V. despoĭ). Despoĭ, jăfuĭesc.

13. [DOOM 3] spoliere (livr.) (desp. -li-e-) s. f., g.-d. art. spolierii; pl. spolieri

14. [DOOM 2] spoliere (livr.) (-li-e-) s. f., g.-d. art. spolierii; pl. spolieri

15. [DOOM 3] spolia (a ~) (livr.) (desp. -li-a) vb., ind. prez. 1 sg. spoliez (desp. -li-ez), 3 spoliază, 1 pl. spoliem; conj. prez. 1 sg. să spoliez, 3 să spolieze; ger. spoliind (desp. -li-ind)

16. [DOOM 2] spolia (a ~) (livr.) (-li-a) vb., ind. prez. 3 spoliază, 1 pl. spoliem (-li-em); conj. prez. 3 să spolieze; ger. spoliind (-li-ind)

17. [MDO] spolia (i-a) (ind. prez. 3 sg. și pl. spoliază, ger. spoliind)

18. [IVO-III] spoliez, -liază 3, -lieze 3 conj., -liam 1 imp.

19. [DRAM 2021] spoliá, spoliez, v.t. (înv.) A deposeda. – Din fr. spolier (Șăineanu).

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [MDA2] stereoautograf sn [At: DN3 / P: ~re-o-a-u~ / Pl: ~e / E: ns […]
1. [MDA2] stereoautografie sf [At: DN3 / P: ~re-o-a-u~ / Pl: ~ii / E: fr […]
1. [DEX '09] STEREOBAT, stereobate, s. n. Masiv de zidărie, de obicei reprofilat sau în […]
1. [MDA2] stereocameră sf [At: LTR2 / Pl: ~re / E: stereo2- + cameră] Cameră […]
1. [MDN '00] STEREOCARDIOGRAFIE s. f. vectocardiografie tridimensională. (< fr. stéréocardiographie) 2. [DETS] STEREO- „solid, […]
[MDN '00] STEREOCARDIOGRAMĂ s. f. imagine prin stereocardiografie. (< fr. stéréocardiogramme) Sursă: DEX online sub […]
1. [DEX '09] STEREOCARTOGRAF, stereocartografe, s. n. Aparat folosit pentru obținerea automată a planului topografic […]
1. [DEX '09] STEREOCARTOGRAFIE s. f. Procedeu de întocmire a hărților cu ajutorul stereogramelor. [Pr.: […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro