1. [MDA2] spermo- vz sperm2-
2. [DN] SPERMO- v. sperm1-.
3. [MDN '00] SPERMO- elem. sperm(o)-.
4. [MDN '00] SPERM(O)- /SPERMA-, -SPERM, -SPERIE / SPERMAT(O)- /SPERMI(O)- elem. „sămânță, spermă, spori”. (< fr. sperm/o/-, sperma-, – sperme, -spermie, spermat/o/-, spermi/o/-, cf. gr. sperma, -tos)
5. [MDA2] sperm2- [At: DN3 / V: ~ato-, ~o- / E: fr sperm(o)-, spermat(o)-] Element prim de compunere savantă cu semnificația: 1 Referitor la spermă. 2 Referitor la sămânță.
6. [MDA2] -sperm3 [At: DN3 / E: fr -sperme] Element secund de compunere savantă cu semnificația „referitor la sămânță”.
7. [MDA2] spermato- vz sperm2-
8. [DN] -SPERM2 Element secund de compunere savantă cu semnificația „(referitor la) sămînță”. [ < fr. -sperme, cf. gr. sperma].
9. [DN] SPERM1- Element prim de compunere savantă cu semnificația „(referitor la) spermă”, „sămînță”, „spermatic”. [Var. spermato-, spermo-. / < fr. sperm(o)-, spermat(o)-, cf. gr. sperma].
10. [DN] SPERMATO- v. sperm1-.
11. [MDN '00] SPERMAT(O)- elem. sperm(o)-.
12. [MDN '00] -SPERMIE2 elem. sperm(o)-.
13. [MDN '00] SPERMI(O)- elem. sperm(o)-.
14. [DETS] SPERMO- „sămînță, celule sexuale”. ◊ gr. sperma „sămînță” > fr. spermo-, engl. id., germ. id., it. id. > rom. spermo-. □ ~carp (v. -carp), s. n., oogon fecundat; ~centru (v. -centru), s. n., centrozomul mascul în timpul fecundării; ~cultură (v. -cultură), s. f., metodă de diagnostic folosită pentru depistarea gonococului în sperma individului bolnav de blenoragie; ~dermă (v. -dermă), s. f., înveliș seminal; ~for (v. -for), s. n., ginofor prezent la umbelifere; ~geneză (v. -geneză), s. f., spermatogeneză*; ~gonie (v. -gonie), s. f., celulă germinală producătoare de spermatii; sin. spermatogonie; ~goniu (v. -goniu), s. n., organ de fructificare în formă de butelie, prezent la fungi și licheni; ~gramă (v. -gramă), s. f., examen microscopic sau macroscopic al spermei, cu redarea tabelară a rezultatelor; sin. spermatogramă; ~logie (v. -logie1), s. f., studiu al semințelor și sporilor; ~sferă (v. -sferă), s. f., strat de sol care înconjoară semințele în curs de germinare; ~spor (v. -spor), s. m., spor format în spermogoniu; ~tecă (v. -tecă), s. f., 1. Totalitate a învelișurilor unui fruct. 2. Peretele capsulei vegetale; ~tip (v. -tip), s. n., exemplar vegetal crescut din sămînță tipului original.
15. [DETS] -SPERM „sămînță, germen, spor”. ◊ gr. sperma „sămînță” > fr. -sperme, engl. -sperm, germ. id. > rom. -sperm.
16. [DETS] SPERMAT-, v. SPERMATO-. □ ~urie (v. -urie), s. f., prezență a spermatozoizilor în urină.
17. [DETS] SPERMATI- „sămînță, spermatie”. ◊ L. tz. sperma, atis „sămînță” > fr. spermati-, engl. id. > rom. spermati-. □ ~fer (v. -fer), adj., care poartă sămînță sau spermatii.
18. [DETS] SPERMATO- „sămînță, spor, granule”. ◊ gr. sperma, atos „sămînță” > fr. spermato-, engl. id., it. id., germ. id. > rom. spermato-. □ ~blast (v. -blast), s. n., celulă sexuală primordială, care se găsește în tuburile seminifere ale testiculului; ~carpie (v. -carpie), s. f., stare a fructelor lipsite de carpele și complet închise de bractee; ~cel (v. -cel2), s. n., tumefacție formată prin acumulare de spermă în testicul sau epididim; ~cinetic (v. -cinetic), adj., care are tendința de a produce elemente mascule; ~cist (v. -cist), s. n., celulă mamă a anteridei; ~cistectomie (v. cist/o-, v. -ectomie), s. f., ablație chirurgicală a veziculelor seminale; ~cit (v. -cit), s. n., celulă vegetativă formată în androconidie, care dă naștere unui anterozoid; ~fite (v. -fit), s. f. pl., încrengătură a regnului vegetal, cuprinzînd plantele vasculare cu flori și semințe; ~for (v. -for), s. m., grup de spermatozoizi cuprinși într-o capsulă de secreție, prezenți la unele insecte; ~gen (v. -gen1), adj., 1. Care produce celule germinale masculine. 2. Care produce semințe; ~geneză (v. -geneză), s. f., proces de formare și dezvoltare a spermatozoizilor la animale; sin. spermogeneză; ~gonie (v. -gonie), s. f., spermogonie*; ~goniu (v. -goniu), s. n., celulă sexuală primordială masculă; ~grafie (v. -grafie), s. f., descriere sistematică a semințelor; ~gramă (v. -gramă), s. f., spermogramă*; ~plasmă (v. -plasmă), s. f., citoplasmă a celulei mascule; ~plast (v. -plast), s. n., celulă sexuală masculă; sin. spermatosferă; ~ree (v. -ree), s. f., scurgere spontană a lichidului seminal, la bărbați; ~sferă (v. -sferă), s. f., spermatoplast*; ~zoid (v. -zoid), s. m., celulă sexuală masculină matură, prezentînd mișcări ondulatorii; ~zom (~som) (v. -zom), s. m., celulă masculă mobilă, rezultată în anteridie.
19. [DETS] -SPERMIE „sămînță, lichid seminal”. ◊ gr. sperma „sămînță” > fr. -spermie, germ. id., it. spermia, engl. -spermy > rom. -spermie.
20. [DETS] SPERMIO- „sămînță, celule sexuale”. ◊ gr. spermeion „sămînță” > fr. spermio-, germ. id., engl. id., it. id. > rom. spermio-. □ ~geneză (v. -geneză), s. f., dezvoltare a celulelor sexuale mascule din spermatogonii.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL