1. [DEX '09] SPANCHIU, IE adj. v. zbanghiu.
2. [DEX '09] ȘPANCHIU, -IE adj. v. zbanghiu.
3. [DEX '09] ZBANGHIU, -IE, zbanghii, adj. (Pop. și fam.) 1. (Despre ochi; p. ext. despre oameni) Sașiu. 2. (Despre oameni și despre manifestările lor) Neastâmpărat, flușturatic, zvăpăiat; aiurit. [Var.: spanchiu, -ie, șpanchiu, -ie adj.] – Cf. țig. bango „răsucit, strâmbat, schilodit”.
4. [MDA2] spanchiu, ~ie a vz zbanghiu
5. [MDA2] șpan4, ~ă a vz zbanghiu
6. [MDA2] șpanchi, ~nche a vz zbanghiu
7. [MDA2] șpanchiu, ~ie a vz zbanghiu
8. [MDA2] zbanghiu, ~ie smf, a [At: DUNĂREANU, CH. 49 / V: (reg) spanchiu, șpanchi, șpanchiu / S și: sb~ / Pl: ~ii / E: ns cf rrm bango „răsucit, strâmbat”] (Mun; Mol) 1-2 (D. ochi, privire; pex; d. oameni) Sașiu (1-2). 3-4 (D. oameni) Zvăpăiat (1-2).
9. [DEXI] zbanghiu, -ie adj. (pop.) 1 (despre ochi, ext., despre oameni) Care este sașiu. Bănică zbanghiul (STANCU). 2 (despre oameni și despre manifestările lor) Care este neastîmpărat, flușturatic, zvăpăiat; aiurit. Ești cam zbanghiu (POP.). ◊ (subst.) Era ceea ce se numește un zbanghiu (PRED.). • pl. -ii. și spanchiu, -ie adj. /cf. țig. bango „răsucit, strîmbat, schilodit”.
10. [DEX '98] ZBANGHIU, -IE, zbanghii, adj. 1. (Despre ochi; p. ext. despre oameni) Sașiu. 2. (Despre oameni și despre manifestările lor) Neastâmpărat, flușturatic, zvăpăiat; aiurit. [Var.: spanchiu, -ie, șpanchiu, -ie adj.] – Cf. țig. bango „răsucit, strâmbat, schilodit”.
11. [DLRLC] SPANCHIU, -IE adj. v. zbanghiu.
12. [DLRLC] ZBANGHIU, -IE, zbanghii, adj. (Despre ochi; p. ext. despre persoane) Sașiu. Nasul îi cade peste buze, ca un cioc de pasăre. Ochii vicleni, cam zbanghii. STANCU, D. 75. Bietele fete se uitau... toate cruciș. Mahalaua întreagă le zicea: fetele zbanghii sau fetele sașii. La TDRG. Om cu nevasta zbanghie. I. CR. V 156. – Variante: spanchiu, -ie, șpanchiu, -ie (DUNĂREANU, CH. 49, ALECSANDRI, T. I 338) adj.
13. [DLRM] ZBANGHIU, -IE, zbanghii, adj. 1. (Despre ochi; p. ext. despre oameni) Sașiu. 2. (Despre oameni și despre manifestările lor) Neastîmpărat, flușturatic, zvăpăiat. [Var.: spanchiu, -ie, șpanchiu, -ie adj.] – Comp. țig. bango „răsucit, strîmbat, schilodit”.
14. [Șăineanu, ed. VI] sbanghiu a. 1. Mold. flușturatic, sprinten: sbanghiile de fete; 2. Munt. șașiu: fetele sbanghii sau bazaoache. [Și sbanchiu: origină necunoscută].
15. [Șăineanu, ed. VI] spanchiu a. Mold. V. sbanghiu: tu, spanchie, cum de te hlizești cu țiganii AL.
16. [Scriban] șpánchĭ, -che adj., pl. tot așa (V. zbanghiŭ). Mold. Cu ochiĭ în doŭă direcțiunĭ. V. strabizm.
17. [Scriban] zbanghíŭ, -íe adj. (cp. cu șpanchĭ și cu litv. spangys, ung. bandza, șpanchĭ). Munt. Șpanchĭ, șașiŭ, încrucișat, care are ochiĭ în doŭă direcțiunĭ. V. strabizm.
18. [DOOM 3] zbanghiu (reg., fam.) adj. m., f. zbanghie; pl. m. și f. zbanghii
19. [DOOM 2] zbanghiu (pop., fam.) adj. m., f. zbanghie; pl. m. și f. zbanghii
20. [DER] SPANCHIE s. f. Sperietoare de păsări. (din zbanghiu)
21. [DER] sbanghiu (sbanghie), adj. – (Arg.) Sașiu. – Var. zbanghiu, spanchiu. Țig. bango „sucit” (Graur 195; Juilland 179), bangi, cf. bunghi. Der. de la sbeg (Loewe 71) este improbabilă, ca și legătura directă cu lituan. spangius „sașiu” (Cihac, II, 355). – Der. spanchie, s. f. (sperietoare).
22. [Argou] zbanghiu, -ie, zbanghii s. m., s. f., adj. 1. (persoană) strabică / care suferă de strabism 2. (individ) nebun, smintit
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL