Acasã » Definitii » Definiție și ce înseamnă sortitură

Definiție și ce înseamnă sortitură

1. [MDA2] sortitură sf [At: BARCIANU, V. / Pl: ~ri / E: sorti1 + -tură] (Rar) Sortire (2).

2. [DAR] sortitură, sortituri, s.f. (înv.) desemnare, hotărâre prin tragere la sorți; sortire.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DRAM 2021] sorozláș, sorozlașuri, s.n. (reg.; înv.; mil.) 1. Recrutare. 2. Recrutor: „Vut-o bate […]

1. [DEX '09] SOROZĂ, soroze, s. f. Tip de fruct compus, la care învelișurile florale […]

1. [DEX '09] SORTATOR, -OARE, sortatori, -oare, s. m. și f., s. n. 1. S. […]

1. [DEX '09] SORTILEGIU, sortilegii, s. n. (În superstiții) Ansamblu de vrăji, farmece, profeții. – […]

1. [DEX '09] SORTIMENTAL, -Ă, sortimentali, -e, adj. Referitor la sortiment. – Sortiment + suf. […]

1. [MDA2] sortir sm [At: LEXIC REG. 108 / Pl: ~i / E: ns cf […]

1. [DEX '09] SORTIRE s. f. Acțiunea de a sorti și rezultatul ei. – V. […]

[DTM] sortisatio (cuv. lat. „muzică întâmplătoare”) v. aleatorism; compoziție (2). Sursă: DEX online sub licență […]