1. [DEX '09] SOROCOVĂȚ, sorocoveți, s. m. Veche monedă de argint, a cărei valoare a variat în decursul timpului. [Var.: sorcovăț s. m.] – Din ucr. sorokovec’.
2. [MDA2] sorocovăț [At: LB / V: sorc~ / Pl: (1-2) ~veți / E: ucr сороковець] 1 sm Monedă de argint cu valori variabile și reduse, care a circulat în Moldova și Transilvania începând din secolul al XVIII-lea. 2 (Pgn) Ban2 (1). 3 sma (Reg) Dans popular nedefinit mai îndeaproape. 4 sma (Reg) Melodie după care se execută sorocovățul (3).
3. [DLRLC] SOROCOVĂȚ, sorocoveți, s. m. (Mold.; și în forma sorcovăț) Veche monedă de argint, a cărei valoare a variat în decursul timpului. Cîștiga cu greu cîțiva sorcoveți, cosînd și bătînd în cuie ciubote de piele de vacă. SADOVEANU, E. 115. Lui dascălul Vasile a Vasilcăi plăteam numai cîte un sorocovăț pe lună. CREANGĂ, A. 16. Aș da doi sorocoveți ca să fiu într-o droșcă. ALECSANDRI, T. 1168. Rămas bun, sorocovăț, cum te schimb, nu te mai văz! ȘEZ. XIX 59. – Variantă: sorcovăț s. m.
4. [Șăineanu, ed. VI] sorocovăț m. od. numele moldovenesc al sfanțului: salba-i de sorocoveți, făcută de logofeți POP. [RUS. SOROKOVIȚA, ce conține patruzeci].
5. [Scriban] sorocovăț și (maĭ noŭ) sorcovăț m. pl. ețĭ (rut. sorokóvecĭ, rus. sorokovica, patru-zecĭ [de peĭ, de banĭ], d. sórok, patruzecĭ, care vine v. mgr. sarákonta și saránta, 40. V. sărindar). Vechĭ. Mold. Sfanț, pĭesă de argint de 20 de crăițarĭ (în vechime de 40 de crăițarĭ, adică 84 de centime). – În Bas. sărăcoveț, 20 de capeĭcĭ.
6. [DEX '09] SORCOVĂȚ s. m. v. sorocovăț.
7. [MDA2] sărăcoveț sm vz sorocovăț
8. [MDA2] sorcovăț sm vz sorocovăț
9. [Scriban] sărăcovéț V. sorocovăț.
10. [Scriban] sorcovăț, V. sorocovăț.
11. [DOOM 3] sorocovăț s. m., pl. sorocoveți
12. [DOOM 2] sorocovăț s. m., pl. sorocoveți
13. [DER] sorocovăț (-veți), s. m. – (Mold., înv.) Monedă de plată de 20 de creițari. – Var. sorcovăț. Rus. sorokovecĭ (Miklosich, Slaw. Elem., 46).
14. [DAR] sorocovăț, sorocoveți, s.m. (înv.) 1. veche monedă de argint, a cărei valoare a variat în decursul timpului; sfanț, ban, pitac. 2. (art.; reg.) numele unui dans popular; melodie după care se execută acest dans.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL