1. [MDA2] socoteluță1 sf [At: POLIZU / Pl: ~țe / E: socoteală + -uță] 1-2 (Șhp) Socoteală (25) (mică).
2. [MDA2] socoteluță2 sf [At: POLIZU / Pl: ~țe / E: socotea + -eluță] Socotea (1) mică.
3. [DLRLC] SOCOTELUȚĂ, socoteluțe, s. f. Diminutiv al lui socoteală. Domnule, iată socoteluța dumitale curată și dreaptă. NEGRUZZI, S. III 208.
4. [DLRM] SOCOTELUȚĂ s. f. (Rar) Diminutiv al lui socoteală.
5. [DAR] socoteluță, socoteluțe, s.f. (înv.) fisă de valoare mică (la jocurile de noroc).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL