1. [DEX '09] SOACRĂ, soacre, s. f. Mama unuia dintre soți, în raport cu celălalt soț. ♦ Soacră-mare = mama mirelui. Soacră-mică = mama miresei. – Lat. socra (= socrus).
2. [DLRLC] SOACRĂ, soacre, s. f. Mama unuia dintre soți în raport cu celălalt soț. Aia bătrînă e baba Rada, mama lui nenea Alviță, soacra soră-mi Evanghelina. STANCU, D. 176. Feciorul nu ieși din hotărîrea maică-sa, nunta se făcu și baba își luă cămeșa de soacră. CREANGĂ, P. 4. Foaie verde păr uscat, Tînără m-am măritat Și rea soacră-am căpătat. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 170. ◊ (Popular) Soacră-mare = mama mirelui. Soacră-mică = mama miresei.
3. [DOOM 3] soacră-mare (desp. soa-cră-) s. f., art. soacra-mare, g.-d. art. soacrei-mari; pl. soacre-mari
4. [DOOM 2] soacră-mare (soa-cră-) s. f., art. soacra-mare, g.-d. art. soacrei-mari; pl. soacre-mari
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL