1. [MDA2] snopește av [At: TDRG / V: zn~ / E: snop + -ește] (Pop) În felul snopilor (1) Si: (îvr) snopiș.
2. [Scriban] snopéște și zn- adv. P. P. Ca snopiĭ: a tăĭa snopește.
3. [DEX '09] SNOPI, snopesc, vb. IV. Tranz. 1. (Reg.) A strânge și a lega cerealele păioase în snopi, a face snopi. 2. Fig. (Fam.) A bate foarte rău pe cineva. ♦ Refl. (Rar) A se obosi foarte tare (din cauza unei munci grele); a se istovi. – Din snop.
4. [MDA2] snopi [At: URECHE, L. 175 / V: (pop) zn~ / Pzi: ~pesc / E: snop] 1 vt (Reg) A strânge și a lega în snopi (1). 2 vt A bate foarte rău Si: a stâlci, a bumbăci (3), a strivi, a tăbăci, a zdrobi, a zvînta, (pop) a stopși, (îrg) a tărbăci, (reg) a otânji, a toropi2, a melestui, (fam) a burduși (2), a cotonogi (10). 3 vt (Înv) A trânti la pămînt. 4 vt (Înv) A masacra într-o bătălie. 5 vt (Ban) A tăia carne în bucățele. 6 vr (Rar) A se extenua din cauza unei munci grele. 7 vr (Reg) A se zbate pentru a scăpa.
5. [MDA2] znopește av vz snopește
6. [MDA2] znopi v vz snopi
7. [DEXI] znopește adv. v. snopește.
8. [DEXI] znopi vb. IV. v. snopi.
9. [DLRLC] SNOPI, snopesc, vb. IV. Tranz. 1. (Regional, rar) A strînge și a lega cerealele în snopi, a face snopi. (Absol.) Foaie verde sălcioară, Cît ține ziua de vară, Cete de flăcăi muncesc, Cîrduri de fete snopesc. TEODORESCU, P. P. 311. 2. (Uneori determinat prin «în bătaie» sau «în bătăi») A bate foarte rău, a bate strașnic pe cineva. Știa că, dacă pun mîna pe el, îl snopesc în bătăi. CAMIL PETRESCU, O. I 18. Costică, mai convins, mai de teama bătăii, căci tatăl său îl cam snopea cînd se supăra, porni tîndălind devale pe uliță. REBREANU, R. II 29. Alții le snopeau [pe femei] și mi ți le striveau sub genunchi ca pe niște alte alea. ISPIRESCU, U. 53. ♦ Refl. (Neobișnuit) A se obosi foarte tare (din cauza unei munci grele). Cine poate să știe cîți snopi am aruncat... M-am snopit, dar nu simțeam nimic. PREDA, Î. 22. 3. (Învechit) A culca la pămînt, a doborî, a trînti. Îl sucește ca p-un pui de găină, îl snopește de pămînt și rădică sabia să îi zboare capul. GORJAN, H. I 26. 4. (Învechit) A masacra, a măcelări. Ion-vodă fu barbar, snopind pe musulmani. HASDEU, I. V. 105.
10. [Șăineanu, ed. VI] snopì v. 1. a face snopi; 2. a bate rău: snopi și sdrobi oștile BĂLC.
11. [Scriban] snopésc și zn- v. tr. (d. snop). Fig. Iron. Bat strașnic: l-a bătut de l-a snopit, l-a snopit în bătaĭe. V. coșesc, stîlcesc.
12. [DOOM 3] snopi (a ~) (reg., fam.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. snopesc, 3 sg. snopește, imperf. 1 snopeam; conj. prez. 1 sg. să snopesc, 3 să snopească
13. [DOOM 2] snopi (a ~) (reg., fam.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. snopesc, imperf. 3 sg. snopea; conj. prez. 3 să snopească
14. [MDO] snopi
15. [Argou] snopi, snopesc v. t. a bate tare de tot
16. [DAR] snopește adv. (pop.) în felul snopilor, cu snopii, snopiș.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL