Definiție și ce înseamnă smăltuit

1. [MDA2] smăltuit a vz smălțuit2

2. [DEX '09] SMĂLTUI vb. IV v. smălțui.

3. [DEX '09] SMĂLȚUI, smălțuiesc, vb. IV. Tranz. 1. A acoperi un obiect cu un strat de smalț; a emaila. 2. Fig. A smălța. [Var.: (înv.) smăltui vb. IV] – Smalț + suf. -ui.

4. [DEX '09] SMĂLȚUIT, -Ă, smălțuiți, -te, adj. (Despre obiecte de metal sau de ceramică) Acoperit cu un strat de smalț; emailat. – V. smălțui.

5. [MDA2] jămălțui v vz smălțui

6. [MDA2] jămulțui[1] v vz zmălțui

7. [MDA2] smăltui v vz smălțui

8. [MDA2] smălțui vt [At: ANON. CAR. / V: (îrg) zm~, (înv) ~ltui, șmălțui, zemălciui, (reg) smănțui, smântui, jăm~, jm~, jum~, măltui,[1] zmăltui, zmănțui / Pzi: ~esc / E: smalț + -ui] 1 (C. i. obiecte de metal sau de ceramică) A acoperi cu un strat de smalț (1) Si: a emaila, a glazura (3). 2 (Fig) A smălța. 3 (Rar; c. i. dantură) A da lustru.

9. [MDA2] smălțuit2, ~ă a [At: LEX. MARS. 138 / V: (îrg) smănț~, smânț~, smultiuit, zăm~, zmăltuit, zm~, zmănț~, zmul~, (înv) șm~, șmălciuit, (reg) smel~, jămulțit, jumul~, șmel~, șmul~, zamal~, zemelciuit / Pl: ~iți, ~e / E: smălțui] 1 (D. obiecte de metal sau de ceramică) Acoperit cu un strat de smalț (1) Si: emailat, glazurat (3), (rar) smălțat (2). 2 (Reg) Poleit2. 3 (Rar) Smălțat (1). 4 (Prt) Fardat strident.

10. [MDA2] smălțuit1 sns [At: DDRF / V: zm~ / E: smălțui] (Rar) 1-3 Smălțuire (1-3).

11. [MDA2] smănțui v vz smălțui

12. [MDA2] smănțuit, ~ă a vz smălțuit2

13. [MDA2] smântui v vz smălțui

14. [MDA2] smânțuit, ~ă a vz smălțuit2

15. [MDA2] smelțuit, ~ă a vz smălțuit2

16. [MDA2] smultiuit, ~ă a vz smălțuit2

17. [MDA2] șmălțui v vz smălțui

18. [MDA2] zamalțuit, ~ă a vz smălțuit2

19. [MDA2] zămălțuit, ~ă a vz smălțuit2

20. [MDA2] zemălciui v vz smălțui

21. [MDA2] zmăltui v vz smălțui

22. [MDA2] zmăltuit2, ~ă a vz smălțuit2

23. [MDA2] zmăltuit1 s[1] vz smălțuit1

24. [MDA2] zmălțui v vz smălțui

25. [MDA2] zmălțuit, ~ă a vz smălțuit2

26. [MDA2] zmănțui v vz smălțui

27. [MDA2] zmănțuit, ~ă a vz smălțuit2

28. [MDA2] zmelciuit[1], ~ă a vz smălțuit2

29. [MDA2] zmulțuit, ~ă a vz smălțuit2

30. [DEXI] zmălțui vb. IV. v. smălțui.

31. [DEXI] zmălțuit2, -ă adj. v. smălțuit2.

32. [DEXI] zmălțuit1 s.n. v. smălțuit1.

33. [DLRLC] SMĂLȚUI, smălțuiesc, vb. IV. Tranz. 1. A acoperi obiecte de metal sau de ceramică cu un strat de smalț; a emaila. [Robinson] au voit a cerca nu cumva putea smălțui oalele și tigăile. DRĂGHICI, R. 133. 2. A împestrița cu culori vii; a colora, a împodobi. V. smălța. Frunza deasă smălțuiește nalta, verdea boltitură. EMINESCU, O. IV 129. Cîteva colibe și o bisericuță de bîrne, semănate printr-o pajiște smălțuită cu flori. ODOBESCU, S. III 172. – Variantă: smăltui (ALEXANDRESCU, M. 45), vb. IV.

34. [DLRLC] SMĂLȚUIT, -Ă, smălțuiți, -te, adj. 1. (Despre obiecte de metal sau de ceramică) Acoperit cu un strat de smalț; emailat. Șiruri de oale și ulcioare smălțuite... așteptau, părăsite, cumpărător. DUMITRIU, N. 192. Împăratul a poruncit să se zidească palat nou... cu păreții de cărămizi smălțuite. SADOVEANU, D. P. 12. Cele mai bune vase sînt cele smălțuite. ȘEZ. VIII 87. ◊ Fig. (Peiorativ) Stăpînul casei... a chemat pe jupîneasa bătrînă – o cotoroanță zugrăvită și smălțuită, pe care o pusese mai mare peste slugi. CARAGIALE, O. III 29. 2. Împestrițat cu multe culori.

35. [Șăineanu, ed. VI] smălțuì v. 1. a înfrumuseța cu smalț; 2. a lustrui dinții; 3. fig. a smălta: (stelele) ce smălțuiau seninul cereștilor câmpii GR. AL.

36. [Scriban] jămălțuiésc V. smălțuĭesc.

37. [Scriban] jmălțuĭésc V. smălțuĭesc.

38. [Scriban] jumălțuĭésc V. smălțuĭesc.

39. [Scriban] smălțuĭésc și zmălțuĭésc v. tr. (d. smalț). Acoper cu smalț: a smălțai oalele. Fig. Smălțez, Împodobesc cu diferite colorĭ: florile smălțuĭaŭ cîmpu. – Și smănț- și zmănț- (vest) și jmălț-, jămălț- și jumălț- (est).

40. [Scriban] zmălțuĭésc, zmănțuĭésc, V. smălțuĭesc.

41. [DOOM 3] smălțui (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. smălțuiesc, 3 sg. smălțuiește, imperf. 1 smălțuiam; conj. prez. 1 sg. să smălțuiesc, 3 să smălțuiască

42. [DOOM 2] smălțui (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. smălțuiesc, imperf. 3 sg. smălțuia; conj. prez. 3 să smălțuiască

43. [MDO] smălțui (ind. prez. 1 sg. și 3 pl. smălțuiesc, conj. smălțuiască)

44. [IVO-III] smălțuesc, -uiască 3 conj., -uiam 1 imp.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

[DER] SMICĂRUIE s. f. (Trans., Var.) Smicăraie. (din smîc1) Sursă: DEX online sub licență GNU […]
1. [MDN '00] SOCIOPROFESIONAL, -Ă adj. referitor la un grup social în relație cu sectorul […]
1. [DEX '09] SMIDAR, smidare, s. n. Loc cu smidă. – Smidă + suf. -ar. […]
1. [DEX '09] SOCIOPSIHIATRIE s. f. Domeniu interdisciplinar care studiază acțiunea patogenă a mediului asupra […]
1. [MDA2] smidi vi [At: LB / Pzi: 3 ~dește / E: smidă1] (Înv) 1 […]
1. [MDN '00] SOCIOSFERĂ s. f. psihosferă. (< socio- + -sferă2) 2. [DETS] SOCIO- „grup […]
1. [MDA2] smidiș sn [At: H XVIII, 301 / V: (reg) smed~ / Pl: ~uri […]
[MDN '00] SOCIOTERAPEUTIC, -Ă I. adj. referitor la socioterapeutică; socioterapic.[1] II. s. f. socioterapie. (< […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro