1. [MDA2] smugă1 sf [At: CADE / Pl: ? / E: nct] (Olt) 1 Început. 2 (Îe) A face ~ la fân (sau la paie) A începe să ia din claia de fân.
2. [MDA2] smugă2 sf [At: BUDAI-DELEANU, LEX. / Pl: ? / E: nct] 1 (Îvr) Murdărie. 2 (Reg) Spumă care apare la suprafața laptelui sau a altor lichide în fermentare.
3. [DLRLC] SMUGĂ s. f. (Regional) Început. ◊ Expr. A face smugă (la ceva) = a lua, a scoate prima porțiune (din ceva), a face începutul. A făcut smugă la paie, o să ia și alții și n-o să mai cunoști de unde au luat. I. CR., la CADE.
4. [DLRM] SMUGĂ, s. f. (Reg.) Început. ◊ Expr. A face smugă (la ceva) = a lua, a scoate prima porție (din ceva), a face începutul.
5. [Scriban] smúgă f., pl. ĭ (cp. cu jmoc). Olt. A face smuga la un lucru (de ex., la o claĭe de fîn), a începe să ĭeĭ din el.
6. [DAR] smugă2, s.f. 1. (înv.) murdărie. 2. (reg.) spumă care apare la suprafața laptelui sau a altor lichide care fermentează.
7. [DRAM 2021] smúgă, s.f. v. zmugă („pojghiță”).
8. [DRAM 2015] smugă, s.f. – v. zmugă („pojghiță”).
9. [DRAM] smugă, s.f. – v. zmugă.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL