1. [DEX '09] SMREDUIT, -Ă, smreduiți, -te, adj. (Înv.) Molipsit, contaminat. – V. smredui.
2. [MDA2] smreduit, ~ă a [At: CARAGEA, L. 19/30 / V: smrăd~, smerd~, zmerd~ / Pl: ~iți, ~e / E: smredui] (Înv) 1 Contaminat (1). 2 Mânjit.
3. [DLRLC] SMREDUIT, -Ă, smreduiți, -te, adj. (Învechit) Molipsit, contaminat (de o boală). Spital pentru cei smreduiți de boala ciumei. La CADE.
4. [DEX '09] SMREDUI, smreduiesc, vb. IV. Refl. și tranz. (Înv.) A (se) molipsi, a (se) contamina. – Din sl. smurŭdĕtĭ.
5. [MDA2] smărdui v vz smredui
6. [MDA2] smârdui v vz smredui
7. [MDA2] smerdui v vz smredui
8. [MDA2] smerduit, ~ă a vz smreduit
9. [MDA2] smrădui v vz smredui
10. [MDA2] smrăduit, ~ă a vz smreduit
11. [MDA2] smredui [At: (a. 1799) URICARIUL, I, 93 / V: ~răd~, smerdui, smârdui, zmerdui, zm~ / Pzi: ~esc / E: vsl смръдѣти] (Înv) 1-2 vtr A (se) contamina (2-3). 3 vt A chinui (1). 4-5 vt A sfărâma (1, 3).
12. [MDA2] zmerdui v vz smredui
13. [MDA2] zmerduit, ~ă a vz smreduit[1]
14. [MDA2] zmredui v vz smredui
15. [DEX '98] SMREDUI, smreduiesc, vb. IV. Refl. și tranz. (Înv.) A (se) molipsi, a (se) contamina. – Din sl. smurŭdĕtĩ.
16. [DLRLC] SMREDUI, smreduiesc, vb. IV. Refl. (Învechit) A se molipsi (de o boală). Mulți din cei amestecați cu ciumați nu să smreduiesc. PISCUPESCU, O. 285. ◊ Fig. Se afla o parte de norod smreduită de eresuri. NEGRUZZI, S. I 224.
17. [Șăineanu, ed. VI] smreduì v. (vorbă ieșită din uz) a molipsi (și fig.): o parte de norod smreduită de eresuri NEGR. [V. smârdoare].
18. [Scriban] smreduĭésc v. tr. (vsl. smrŭdĭeti, a puți; sîrb. smrdeti, rus. smerdĭetĭ. V. smîrdoare). Mold. Vechĭ. Infectez, molipsesc: stîrvurĭ smreduite (Zanf. Miriță, 14, 15). – Și zm-.
19. [DOOM 3] smredui (a ~) (înv.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. smreduiesc, 3 sg. smreduiește, imperf. 1 smreduiam; conj. prez. 1 sg. să smreduiesc, 3 să smreduiască
20. [DOOM 2] smredui (a ~) (înv.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. smreduiesc, imperf. 3 sg. smreduia; conj. prez. 3 să smreduiască
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL