Definiție și ce înseamnă smotoci

1. [DEX '09] SMOTOCI, smotocesc, vb. IV. Tranz. (Pop.) A da, a trage cuiva o bătaie bună; a părui, a chelfăni, a scărmăna. – Cf. sb. smotok.

2. [MDA2] smotoci [At: IOVESCU, N. 243 / V: ~tro~ / Pzi: ~cesc / E: ns cf smocoti] 1 vt (Mun; Olt) A părui. 2 vt (Pop) A trage cuiva o bătaie bună Si: a chelfăni. 3 vrr (Mun) A se juca îmbrățișându-se, trâgând unul de altul, îmbrâncindu-se. 4 vt (Buc; îf smotroci) A amesteca (5). 5 vt (Reg; d. puii de animale) A suge lovind cu capul tare în uger, trăgând cu putere.

3. [DEX '98] SMOTOCI, smotocesc, vb. IV. Tranz. (Pop.) A da, a trage cuiva o bătaie bună; a părui, a chelfăni, a scărmăna. – Cf. scr. smotok.

4. [DLRLC] SMOTOCI, smotocesc, vb. IV. Tranz. A da o bătaie bună; a părui, a scărmăna. Pe Dița o smotocesc băieții din vecini. STANCU, D. 14.

5. [MDA2] smotroci v vz smotoci

6. [DOOM 3] smotoci (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. smotocesc, 3 sg. smotocește, imperf. 1 smotoceam; conj. prez. 1 sg. să smotocesc, 3 să smotocească

7. [DOOM 2] smotoci (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. smotocesc, imperf. 3 sg. smotocea; conj. prez. 3 să smotocească

8. [DAR] smotoci, smotocesc, vb. IV (reg.) 1. a da, a trage cuiva o bătaie bună; a chelfăni, a părui, a scărmăna. 2. (în forma: smotroci) a amesteca. 3. (despre puii de animal) a suge lovind tare cu capul în uger, trăgând cu putere.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [MDA2] stereoautograf sn [At: DN3 / P: ~re-o-a-u~ / Pl: ~e / E: ns […]
1. [MDA2] stereoautografie sf [At: DN3 / P: ~re-o-a-u~ / Pl: ~ii / E: fr […]
1. [DEX '09] STEREOBAT, stereobate, s. n. Masiv de zidărie, de obicei reprofilat sau în […]
1. [MDA2] stereocameră sf [At: LTR2 / Pl: ~re / E: stereo2- + cameră] Cameră […]
1. [MDN '00] STEREOCARDIOGRAFIE s. f. vectocardiografie tridimensională. (< fr. stéréocardiographie) 2. [DETS] STEREO- „solid, […]
[MDN '00] STEREOCARDIOGRAMĂ s. f. imagine prin stereocardiografie. (< fr. stéréocardiogramme) Sursă: DEX online sub […]
1. [DEX '09] STEREOCARTOGRAF, stereocartografe, s. n. Aparat folosit pentru obținerea automată a planului topografic […]
1. [DEX '09] STEREOCARTOGRAFIE s. f. Procedeu de întocmire a hărților cu ajutorul stereogramelor. [Pr.: […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro