1. [DEX '09] SLUȚITURĂ, sluțituri, s. f. (Rar) Ființă schiloadă, diformă sau, p. ext., foarte urâtă; pocitanie, sluțenie. – Sluți + suf. -tură.
2. [MDA2] sluțitură sf [At: I. GOLESCU, C. / Pl: ~ri / E: sluți + -tură] 1-2 Sluțenie (2, 4).
3. [DEX '98] SLUȚITURĂ, sluțituri, s. f. Ființă schiloadă, diformă sau, p. ext., foarte urâtă; pocitanie, sluțenie. – Sluți + suf. -tură.
4. [DLRLC] SLUȚITURĂ, sluțituri, s. f. Ființă urîtă, pocitanie. V. sluțenie. Nu vreu boi de arătură Și să iau vro sluțitură. La TDRG.
5. [Scriban] sluțitúră f, pl. ĭ (d. sluțesc). Persoană slută, sluțenie.
6. [DOOM 3] sluțitură (rar) s. f., g.-d. art. sluțiturii; pl. sluțituri
7. [DOOM 2] sluțitură (rar) s. f., g.-d. art. sluțiturii; pl. sluțituri
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL