1. [MDA2] slujitoresc, ~ească a [At: CANTEMIR, HR. 81 / V: (înv) ~ugi~ / Pl: ~ești / E: slujitor + -esc] (Înv) 1-2 Care aparține slujitorilor (1, 13). 3-4 Privitor la slujitori (1, 13). 5-12 Soldățesc (1-8). 13 (Spc) Care aparține călărașilor și dorobanților. 14 Privitor la călărași și dorobanți.
2. [Scriban] slujitorésc, -eáscă adj. Dc slujitor.
3. [DAR] slujitoresc, slujitorească, adj. (înv.) 1. care aparține slujitorilor, servitorilor; privitor la slujitori, de slujitori. 2. soldățesc. 3. care aparține călărașilor și dorobanților, privitor la călărași și dorobanți. 4. care aparține subalternilor marilor dregători domnești de la curte.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL