Definiție și ce înseamnă slogni

1. [DEX '09] SLOVENI, slovenesc, vb. IV. Tranz. (Înv.) A citi cu greu, pronunțând literă cu literă sau silabă cu silabă; a silabisi. – Cf. slomni.

2. [MDA2] sloveni [At: CARTE TREB. II, 62/1 / V: (îrg) ~omni, (înv) ~vni, (reg) ~ogni, scl~ / Pzi: ~nesc / E: slovni cf slv сълогиіа] 1 vt(a) (Asr; c. i. cuvinte, texte, inscripții, documente etc.) A silabisi (3). 2 vt(a) (Îrg; îf slomni) A îngăima. 3 vt(a) (Îrg; îaf) A șopti. 4 vt(a) (Mun) A încerca să învețe. 5 vt(a) (Mun) A începe să priceapă. 6-7 vt(a) (Mun; c. i. melodii, cântece etc.) A încerca să descifreze sau să deprindă. 8 vr (Mun; îf slomni) A se zvoni. 9 vr (Mun; pex; îaf) A se anunța (1). 10 vi (Reg; fig; mai ales d. lumină, culori; îf slomni) A apărea treptat. 11 vi (Reg; fig; mai ales d. lumină, culori; îaf) A se distinge cu greutate. 12 vi (Îf slomni; îe) A slomni (sau, vrim, a se slomni) zorile A miji zorile. 13 vt(a) (Fig) A bănui (11). 14 vt(a) (Fig) A dibui (6).

3. [DLRLC] SLOVENI, slovenesc, vb. IV. Tranz. (Învechit ș arhaizant) A citi greu, pronunțînd literă cu literă sau silabă cu silabă; a silabisi. Sevastian... învață să slovenească buchile și-i scrie feciorului său de la oraș. CONTEMPORANUL, S. II, 1950, nr. 184, 4/3. Pe Anton Pann l-ai slovenit la șase ani. PAS, Z. I 26. Aron flăcăul slovenea psaltirea. SADOVEANU, O. VII 213. ◊ Absol. Cu ochelari pe nas și slovenind arar, Se bucură bătrînul și-i fălos Cînd îmi citește numele-n ziar. BENIUC, V. 101. După ce-am prins a sloveni, parcă am altă putere. CAMILAR, N. II 371. Citea cu glas înalt dintr-o psaltire, Dar în citit cam slovenea. COȘBUC, P. II 232.

4. [Șăineanu, ed. VI] slovenì v. a slomni: e de mirare cum poate sloveni NEGR. [Tras din slovă].

5. [MDA2] scloveni v vz sloveni

6. [MDA2] slogni v vz sloveni

7. [MDA2] slomni v vz sloveni3

8. [MDA2] slovni v vz sloveni

9. [Scriban] slognésc, V. slovenesc 2.

10. [Scriban] slomnésc v. tr. V. slovenesc 2.

11. [Scriban] 2) slovenésc și (Del.) slognésc și (azĭ, vest) slomnésc și slovnésc v. tr. (din vsl. sŭložiti, a compune, sŭlognĭa, silabă; bg. rus. slog, silabă, și vsl. slaviți, a vorbi, infl. și de slovenesc 1, adică „învăț slovenește”. Cp. și cu rîvnesc, rimnesc și pocnesc, pognesc, pomnesc). Vechĭ. Silabisesc. Azĭ. Vest. Pronunț cu nesiguranță orĭ cu frică: a slomni un cuvînt. Fig. Descifrez, pricep: tăceți, că’ncep și eŭ să slomnesc (Cod.). V. intr. Încep să mă arăt: cînd somniră zorile (CL. 1910, 1, 38; 1912, 11, 1201, și rev. I. Crg. 9, 26).

12. [DOOM 3] sloveni (a ~) (înv.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. slovenesc, 3 sg. slovenește, imperf. 1 sloveneam; conj. prez. 1 sg. să slovenesc, 3 să slovenească

13. [DOOM 2] sloveni (a ~) (înv.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. slovenesc, imperf. 3 sg. slovenea; conj. prez. 3 să slovenească

14. [DAR] sloveni, slovenesc, vb. IV (înv.) 1. a citi cu greu, pronunțând literă cu literă sau silabă cu silabă; a silabisi. 2. (reg.; în forma: slomni) a îngăima; a șopti. 3. (reg.) a încerca să învețe; a începe să priceapă. 4. (reg.; despre melodii, cântece etc.) a încerca să descifreze sau să deprindă. 5. (refl.; reg.; în forma: slomni) a se zvoni, a se anunța. 6. (fig.; reg.; despre lumină, culori, în forma: slomni) a apărea treptat; a miji; a se distinge cu greutate. 7. a bănui; a dibui.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [MDA2] sleitură sf [At: N. LEON, MED. 103 / V: slăi~ / Pl: ~ri […]
1. [DEX '09] SLĂTINEANCĂ, slătinence, s. f. Femeie originară sau locuitoare din municipiul Slatina. – […]
[Scriban] slejésc (mă) v. refl. (rus. sležátĭ-sĕa, a se aprinde, a se altera de căldură. […]
1. [MDA2] slătineanț sm [At: DR. VII, 161 / Pl: ~i / E: np Slatina […]
1. [MDA2] sleme sf [At: BUDAI-DELEANU, LEX / V: ~mne sf(p), ~mn s, ~mnă sf, […]
1. [MDA2] slătinos, ~oasă a [At: DDRF / Pl: ~oși, ~oase / E: slatină + […]
[MDN '00] SLEMING s. n. (mar.) fenomen de rezonanță între oscilația navei și cea a […]
[Scriban] slăvíme f. Vechĭ. Excelentă (ca titlu onorific). Sursă: DEX online sub licență GNU GPL
Copyright 2026 © Explicativ.ro