1. [MDA2] sirmea sf vz sermaia
2. [Scriban] sirmeá, V. sermaĭa.
3. [DEX '09] SERMAIA, sermaiale, s. f. (Înv.) Capital; fond (de bani). [Var.: sermea, sirmaia s. f.] – Din tc. sermāye.
4. [DEX '09] SERMEA s. f. v. sermaia.
5. [DEX '09] SIRMAIA s. f. v. sermaia.
6. [MDA2] sărmeia sf vz sermaia
7. [MDA2] sârmaia sf vz sermaia
8. [MDA2] sermaia sf [At: NECULCE, L. 257 / P: ~ma-ia / V: ~mea, sărmeia, sir~, sirmea, sirmia, sâr~ / Pl: ~le / E: tc sermaye] (Înv) 1 Capital (1). 2 Fond (de bani). 3 (Pex) Proprietate. 4 (Pex) Avere (4).
9. [MDA2] sermea sf vz sermaia
10. [MDA2] sirmaia sf vz sermaia
11. [MDA2] sirmia sf vz sermaia
12. [DEX '98] SERMAIA, sermaiale, s. f. (Turcism înv.) Capital; fond (de bani). [Var.: sermea, sirmaia s. f.] – Din tc. sermāye.
13. [DLRLC] SERMAIA, sermaiale, s. f. (Turcism învechit; și în forma sirmaia) Capital; fond. Piratul aflase că corabia avea sirmaia de o sută de mii de lei pentru cumpărături de grîu. GHICA, S. 407. – Variante: sirmaia, sermia (PANN, P. V. II 70) s. f.
14. [DLRLC] SERMIA s. f. v. sermaia.
15. [Șăineanu, ed. VI] sermaià f. capital: pungă turcească și în ea sermaia nemțească PANN. [Turc. SERMAYÈ].
16. [Scriban] sermaĭá f. (turc. sermaĭé, pers. sermaĭe, d. ser, cap, și maĭe, banĭ, fondurĭ; bg. sîrb. sermiĭa, ngr. sermegés. V. ser-dar). Vechĭ. Capital (banĭ). – Și sirmaĭa și sirmea.
17. [Scriban] sirmaĭá, V. sermaĭa.
18. [DOOM 3] sermaia (înv.) s. f., art. sermaiaua, g.-d. art. sermaialei; pl. sermaiale
19. [DOOM 2] sermaia (înv.) s. f., art. sermaiaua, g.-d. art. sermaialei; pl. sermaiale, art. sermaialele
20. [DER] sermaia (-iale), s. f. – Capital, afacere. Tc. sermaye (Tiktin). Sec. XVIII, înv.
21. [DLRLV] SIRMEA s. f. (Mold.) Proprietate, avere. Și bucate . . ., odoară, toate le dedese lui Dumilrașco-Vodă, sirmeua acelui ghenărar, cădzind el într-o greșală. NECULCE. Etimologie: tc. sermaye. Cf. agonisită (2), b l a g ă, bo g ă t a t e, b u c a t e, i o s a g, m a r h ă, p o v i j i e, p r i l e j.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL