1. [MDA2] siringotomie sf [At: DN3 / Pl: ~ii / E: fr syringotomie] (Med) Operație a unei fistule anale.
2. [DN] SIRINGOTOMIE s.f. (Med.) Operație a unei fistule anale. [Gen. -iei. / < fr. syringotomie].
3. [MDN '00] SIRINGOTOMIE s. f. operație chirurgicală a unei fistule. (< fr. syringotomie)
4. [DETS] SIRINGO- „tub, fistulă”. ◊ gr. syrinx, ingos „tub, canal, țeavă” > fr. syringo-, germ. id., engl. id. > rom. siringo-. □ ~biu (v. -biu), adj., (despre ectoparaziți) care trăiește în partea goală din axul penelor; ~bulbie (v. -bulbie), s. f., formă clinică de siringomelie cu localizare bulbară; ~dendron (v. -dendron), s. m., tulpină fosilă de sigillaria; ~mielie (v. -mielie), s. f., boală a sistemului nervos caracterizată prin apariția unor cavități în porțiunea centrală a măduvei spinării; ~mielocel (v. mielo-, v. -cel2), s. n., formă de meningocel spinal asociat cu o dilatație chistică a canalului medular central; ~tom (v. -tom), s. n., instrument chirurgical utilizat în siringotomie; ~tomie (v. -tomie), s. f., operație chirurgicală de deschidere largă a unei fistule.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL