1. [MDA2] sintron sn [At: DOSOFTEI, V. S. noiembrie 123r/35 / V: ~on / S și: ~thr~ / Pl: ~uri / E: ngr σύνθρονος] (Grî; rar) Tron1 bisericesc.
2. [Șăineanu, ed. VI] sintron n. scaunul dinaintea altarului unde stă arhiereul sau episcopul. [Gr. mod.].
3. [Scriban] sintrón n., pl. óane (gr. sýn-thronon, d. sýn-thronos, asesor, adică „pe acelașĭ tron”). Dos. Scaunu arhieresc în altar.
4. [MDA2] sintronon sn vz sintron
5. [D.Religios] sintron s. n. (Arhit.) 1. Bancă de piatră care urmează linia curbă a absidei unui santuar, destinată preoților, des întâlnită la vechile biserici creștine. În țara noastră apare o singură dată în absida bis. Sf. Nicolae din Rădăuți (sec. 14). 2. (Înv., rar) Tron. – Din gr. sintronos.
6. [DAR] sintron, sintronuri, s.n. (înv.) tron (bisericesc).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL