Definiție și ce înseamnă singuriu

1. [MDA2] singuriu, ~ie a [At: SFC VI, 77 / Pl: ~ii / E: singur + -iu] (Reg; d. ființe) Singuratic (1).

2. [DAR] singuriu, singurie, adj. (reg.; despre ființe) singuratic.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [MDA2] singramă sf [At: SĂULESCU, HR. I, 18bis/7 / Pl: ~me / E: ngr […]
1. [DEX '09] SINGSPIEL s. n. Operă germană de tip popular în care muzica alternează […]
1. [DEX '09] SINGULAR, -Ă, singulari, -e, adj. 1. (Gram.; în sintagmele) Număr singular (și […]
1. [DEX '09] SINGULARE TANTUM, singularia tantum, loc. adj. (Despre substantive) Care are numai formă […]
1. [DEX '09] SINGULAR, -Ă, singulari, -e, adj. 1. (Gram.; în sintagmele) Număr singular (și […]
1. [DN] SINGULARISM s.n. (Fil.) Concepție metafizică potrivit căreia universul este alcătuit dintr-un singur principiu […]
1. [DEX '09] SINGULARITATE s. f. (Rar) Calitatea de a fi singular; p. ext. ciudățenie, […]
1. [DEX '09] SINGULARIZA, singularizez, vb. I. Tranz. și refl. A scoate sau a ieși […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro