1. [MDA2] sindereză sfs [At: DN3 / E: ns cf it sideresi] (Flz) 1 Facultate care face posibilă distingerea binelui de rău. 2 Conștiință de sine. 3 Capacitate de a distinge și de a face conexiuni.
2. [DN] SINDEREZĂ s.f. 1. (În filozofia medievală) Facultate care face posibilă distingerea binelui de rău. 2. (Liv.) Conștiința de sine; capacitatea de a distinge, de a face conexiuni. [Cf. it. sinderesi < gr. synteresis < synterein – a veghea].
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL