1. [MDN '00] SINCRO-/SINCRONO- elem. „simultan, sincron(ic)”. (< fr. synchro-, synchrono-, cf. gr. synkhronos)
2. [MDN '00] SINCRONO- elem. sincro-.
3. [DETS] SINCRONO- „simultan, sincron”. ◊ gr. synkhronos „simultan, în același timp” > fr. synchrono-, engl. id., germ. id. > rom. sincrono-. □ ~gamie (v. -gamie), s. f., maturizare simultană a florilor mascule și femele de pe același individ; ~logie (v. -logie1), s. f., disciplină care studiază sub aspect istoric dezvoltarea și frecvența asociațiilor vegetale; ~scop (v. -scop), s. n., 1. Instrument care indică dacă două fenomene periodice sînt sincrone. 2. Instrument care determină momentul în care a fost realizată sincronizarea a donă tensiuni electrice alternative. 3. Instrument asemănător cu un oscilograf, folosit pentru prezentarea vizuală a formelor de undă; ~spori (v. -spor), s. m. pl., spori produși simultan, pe o porțiune a miceliului sau pe conidiofor.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL